Renașterea în numele dreptății
РУС. MOLD.
» » Renașterea în numele dreptății

Renașterea în numele dreptății

19-10-2018, 13:34
Viziuni: 4 275
  
Versiunea de tipar   
Renașterea în numele dreptățiiAnton Miron: ”Noi trebuie să credem în doctrina comunistă a echității sociale, or, aceasta este nesecată și invincibilă. Această idee evidențiază faptul că noi toți sîntem diferiți și, totodată, toți sîntem egali”.
 
PCRM marchează jubileul de 25 de ani. Multe s-au spus, deja, pe parcursul acestor ani, multe lucruri au fost reamintite, analizate, din perspectiva realităților contemporane, trecutul este privit altfel. Însă, indiferent de unghiul de vizualizare a renașterii Partidului Comuniștilor, ajungi la concluzia că această renaștere a fost imperial de necesară pentru tot poporul Moldovei.

Membrul CC al PCRM, Anton Miron – este unul dintre cei care au stat la baza renașterii PCRM. El a ocupat funcții partinice responsabile. A fost instructor al comitetului raional de partid, inspector al CC al Partidului Comunist din Moldova, președinte al comitetului executiv raional din Strășeni, a absolvit Academia de Științe Sociale din Moscova de pe lîngă CC al PCUS, timp de 8 ani de zile a lucrat în calitate de prim-secretar la Soroca.  

A fost președinte de colhoz, director de uzină-sovhoz, a condus un serviciu agrar din cadrul Ministerului Agriculturii, a fost prim-vicepreședinte al Consiliului Județean Chișinău.  În perioada 2001-2010 – deputat în Parlament. Astăzi, Anton Miron își amintește despre cum a renăscut PCRM, împărtășește opinia sa despre ceea ce se întîmplă în țara noastră în condițiile unui stat capturat.

Injustiția la nivelul puterii

- Precum se știe, destrămarea Partidului Comunist s-a produs ca urmare a destrămării URSS ...  

- Așa a decis istoria, în mare parte, în baza  motivelor subiective – să se destrame o țară imensă -  Uniunea Sovietică și Partidul Comunist al URSS, care număra 19 milioane de oameni.   A pierit și țara, și organizația social-politică în figura PCUS. Istoria mai cunoaște asemenea exemple, nu este primul și, cu siguranță, nici ultimul. În fiecare stat, în fiecare formațiune social-politică se creează sisteme în care rolul de bază îi aparține omului. Și, de regulă, omul, oamenii, în mare parte, sînt veriga slabă. Această verigă slabă se manifestă în figura liderilor – președintelui URSS, Gorbaciov, și președintelui Rusiei, Elțin.  Atunci, cînd în 1991, PCUS a fost închis, pentru mulți oameni, chiar și pentru cei care nu erau membri de partid, aceasta a fost o lovitură teribilă. Era ceva neclar, ilegal și nedrept.

- Poporul, însă, nu a înțeles din start ce s-a întîmplat?  

- Poporul, într-adevăr, era derutat. Însă, din momentul lichidării partidului și pînă la renașterea lui, comuniștii moldoveni oricum comunicau între ei, oamenii afirmau că formațiunea a fost interzisă ilegal și că trebuie să lupte pentru reorganizarea acesteia, pentru revenirea doctrinei comuniste.

Creare prin comunicare

- Comunicarea neformală a comuniștilor avea loc în toată Moldova?

- Asemenea întîlniri aveau loc, cu regularitate, în toate sectoarele capitalei și raioanele republicii. Asemenea întrevederi au dus la crearea comitetului organizațional pentru restabilirea Partidului Comuniștilor.  În rezultatul activităților acestui consiliu, pe 22 octombrie s-a desfășurat Adunarea Republicană în cadrul căreia a fost elaborată și aprobată declarația de program a partidului și ales Consiliul pentru restabilirea partidului, din care făceau parte 14 persoane.

- În rîndul celor care au stat la baza renașterii partidului s-au regăsit, în mare parte, comuniști cu experiență?

- Erau și tineri, dar în mare parte, erau membri de partid cu stagiu, care au trecut prin etapele muncii partinice în perioada PCUS, au lucrat în funcții de partid. Din păcate, mulți dintre acești oameni nu mai sînt în viață.

- De la ce a început lucrul?

- De la crearea bazei de documentare a partidului și organizațiilor raionale a formațiunii.  Atunci noi am simțit că Partidul Comuniștilor există ca și forță determinantă, că nu este doar o asociere politică formală, ci o structură bine organizată. Însă, puterea partidului restabilit s-a simțit, în deplină măsură, în cadrul Primului Congres al PCRM, care s-a desfășurat pe 24 decembrie 1994.  Anume atunci am simțit că PCRM capătă forțe.

Din perspectiva compromisului

- În opinia Dumneavoastră, de cîte partide este nevoie pentru crearea compromisurilor raționale?

- Este greu de spus. Ele nu trebuie să fie multe - asta este, deja, pulverizare, iar poporul nu le va mai putea desluși. În opinia mea, trebuie să fie 3-4 partide. Dar, în condițiile în care fiecare partid are poziția sa clară, propria doctrină bine întemeiată. Oamenii au dreptul la alegere. Varietatea opiniilor politice este foarte importantă, viața se schimbă, se schimbă și cerințele. Dar este importantă și corectitudinea politică a tuturor participanților la viața politică, respectarea normelor de drept.  Mai ales în perioada campaniilor electorale. Deși, în opinia mea, astăzi, în Moldova nu-i niciun fel de politică, doar dictatură absolută a Partidului Democrat, care a acaparat puterea. Doi politicieni întotdeauna vor găsi limbă comună, noi, însă, nu avem la putere oameni cu care ai ce discuta, în special, despre soarta poporului.  

- Poporul are încredere în PCRM reieșind din rezultatele faptelor concrete...

- Fiind la guvernare, PCRM și-a demonstrat viabilitatea.  Pe parcursul celor 27 de ani de independență, cea mai de succes perioadă în guvernarea statului a fost pe timpul guvernării comuniștilor. Poate că am avut și noi eșecuri, însă, atunci cînd se fac lucruri mari greşelile sînt inevitabile.

- Actuala guvernare face nu greșeli, dar comite crime...

- Așa este. Au trecut 10 ani de cînd am plecat de la guvernare. Cine reprezintă actuala putere în Moldova? Masonii, oligarhii, democrații ”ideologici”, birocrații bine făcuți de național-liberalism.  Este piatra care sufocă poporul moldovenesc. Guvernarea lor se bazează pe minciuna și exploatarea poporului. Vorbind despre guvernare, mă refer la toate cele trei ramuri ale puterii: Parlamentul, Guvernul și Președinția. Și toate cele trei ramuri ale puterii lucrează doar pentru propriul lor interes.

A patra putere

- Ați vorbit despre faptul că puterea este uzurpată în Moldova. Sursele mass- media sînt numite a patra putere în stat. La noi în țară și informația este acaparată?

- Eu m-aș exprima altfel. A patra putere deservește primele trei ramuri ale puterii în stat. Și în acest context avem nu doar corupere dar și presiune politică. Reprezentanții mass-media trebuie să înțeleagă că susținînd puterea coruptă a oligarhilor, ei înșiși devin complici la toate aceste crime. Veridică poate fi doar presa de opoziție, dar nu toată. Presa de opoziție se încearcă a fi scoasă din cîmpul informațional.

- Acum, puterea democratică, folosind resursa administrativă, încearcă să excludă din cîmpul mediatic și ziarul nostru. Încearcă să deturneze campania de abonare la ziarul ”Comunistul”. Ați vorbit despre crearea ziarului ”Comunistul”. A fost o sarcină complicată?  

- Eu am participat nemijlocit la crearea ziarului ”Comunistul”, mi-a fost interesant, dar a fost și munca mea nemijlocită. În acea perioadă, ocupam funcția de secretar pentru ideologie în cadrul CC al PCRM. Da, a fost complicat.  Totul a început de la zero. Am închiriat o încăpere, unde a fost amplasată cîndva tipografia conspirativă ”Iskra”. Încăperea trebuia să fie adaptată redacției, se poate spune că eu am fost, atunci, constructorul principal. Era greu de găsit o tipografie care să accepte să tipărească un ziar comunist. Și atunci se observa o discriminare pe principiu partinic. Noi ne tipăream la Bender, trebuia să trecem pe drumuri de țară punctele de control. În general, noi atunci lucram pe entuziasm.  

Eroismul civic al comuniștilor

- Ați fost în rîndurile comuniștilor, care au restabilit partidul, au demonstrat un eroism civic. Mulți veterani ai partidului își amintesc despre faptul că comuniștii erau persecutați, șantajați, erau impuși să renunțe la ideile lor. Erau demiși de la locurile de muncă și chiar amenințați cu răfuiala fizică. Vă sînt cunoscute asemenea situații?

- Persecutarea comuniștilor a fost reală. La începutul anilor 90, auzeam deseori despre asemenea lucruri. Pe mine, însă, m-a ocolit această soartă. În acea perioadă, eram angajat în cadrul Ministerului Agriculturii, mulți mă respectau.  Chiar și documentele de partid le imprimam la serviciu, erau oameni care mă ajutau.  Într-o zi colega mea m-a întrebat: ”D-le Miron, nu vă este frică că ați putea fi ucis?”. Eu atunci nu mă gîndeam la asta, dar totul se putea întîmpla, persecuțiile erau oribile. La modul deschis nu m-a amenințat nimeni, însă, simțeam multă ironie din partea unor persoane.   De aceea, aveam un comportament foarte precar în preajma neprietenilor. Cunosc, însă oameni care, în acea perioadă, și-au pierdut locul de muncă din cauza convingerilor lor. Le spun un mare mulțumesc pentru devotamentul față de cauza noastră. Ulterior, ei au devenit baza cadrelor noastre, experiența lor de partid ne-a fost de mare folos. Conducătorii nu se nasc, ei se cresc, iar școala de partid a oferit Moldovei mulți conducători buni.  

- Astăzi, situația de acum 25 de ani se repetă.  PDM, acaparînd toate resursele administrative, amenință comuniștii, care au rămas în funcții de stat,  cu demisii.  Și acesta este un șantaj acutizat de șomajul fără precedent.

- Acum, situația doar se agravează. Li se închide gura pînă și oamenilor care doar simpatizează PCRM. Dacă e să comparăm atitudinea guvernării din 90 pentru persoanele cu altfel de gîndire, acum, este mult mai sofisticată, concretă și consecventă.

Viitorul aparține echității sociale

- Ce ați vrea să le spuneți tovarășilor în zilele de marcare a jubileului de 25 de ani a PCRM?  

- Eu sînt recunoscător PCRM – eu sînt comunist din 1966,– pentru faptul că, întotdeauna, am găsit și am întîlnit în acest partid tovarăși devotați.  Vreau să le mulțumesc tuturor pentru colaborare în diferite domenii, inclusiv, pe dimensiunea gestionării partinice. Vreau să subliniez că noi trebuie să credem în doctrina echității sociale, or, ea este nesecată și invincibilă.  În ideea comunistă, de la bun început, s-au pus bazele echității.  Această idee, subliniază faptul că noi toți sîntem diferiți și, totodată, toți sîntem egali. Viitorul aparține echității sociale. скачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: