Brînză acră
РУС. MOLD.
» » » Brînză acră

Brînză acră

16-10-2015, 14:20
Viziuni: 688
  
Versiunea de tipar   
Brînză acrăDin cauza creditului român, bugetul Moldovei va pierde 8 miliarde de lei 


Creditul român în sumă de 150 milioane de lei, promis actualei guvernări din Moldova, în popor de acum a dovedit să fie botezat ca «piar politic pe contul săracilor». Aici, la sigur, nu ţi se învîrteşte  limba să zici «Mulţumesc mult, frate». Pentru că acest «mulţumesc» îi  va costa de trei ori mai scump pe contribuabilii din ţara noastră. 


Dar cui din cabinetul de miniştri al lui Valeriu Streleţ îi pasă de asta? Cu un jug mai mult, cu un jug mai puţin...

 

Cu jugul, pe Moldova n-o vei înţelege


La prima vedere, totul pare a fi cuviincios şi, principalul, la timp: FMI s-a retras pînă la venirea unor timpuri mai bune pe la noi, promiţînd să revină la discuţia privind un nou acord de creditare pentru anul viitor, partenerii europeni de dezvoltare au îngheţat finanţările din cauza lipsei unor măsuri concrete de luptă împotriva corupţiei şi aşa mai departe.  Iar între timp, în bugetul Moldovei există o gaură care în viitorul apropiat nu are nici o perspectivă să fie acoperită. Pe acest fundal, chiar şi un credit mic e, totuşi, mai bine decît nimic.


Pentru România, acordarea unui ajutor financiar puterii proeuropene din Moldova este, desigur, un gest cu caracter politic. Îndeosebi pe fundalul falimentului total al politicii promovate de Alianţă atît pe plan intern, cît şi extern. Dar nici situaţia din România nu e simplă. Acolo creşte nemulţumirea de elitele guvernante, care, după cum demonstrează sondajele de opinie publică, nici una nu este mai bună decît alta.  În plus, România face parte din numărul celor mai sărace ţări din Uniunea Europeană, altfel spus, nici ei nu-i ajung bani. Şi deodată şi-a deschis chimirul pentru alţii. Această dărnicie, care nu e de buzunarul românilor, pentru a evita nemulţumirea în rîndurile populaţiei, Preşedintele Iohannes  a putut s-o explice doar prin manifestarea unei atitudini prieteneşti şi necesitatea de a ajuta poporul Moldovei într-un moment dificil pentru el. Ar fi un gest pe de-a dreptrul nobil, dacă nu ar exista un «dar».


Un calcul simplu demonstrează că, pe seama creditului de 150 de milioane de euro pentru Moldova, România va cîştiga destul de bine. Şi aşa-numita mînă de ajutor a «fratelui» vecin, după cum o numesc nenorociţii de analişti care doresc unirea la toate canalele televizate aservite puterii, riscă să devină încă un jug de datorie pe spatele contribuabililor moldoveni.


Deci, pe de o parte, în condiţiile cînd bugetul Moldovei este epuizat, orice creditor care ar risca să dea bani pentru consolidarea lui pare a fi şi prieten, şi frate şi în general salvator al naţiunii. Pe de altă parte, n-ar strica să ne gîndim la faptul pentru ce, la drept vorbind, românii îi oferă Moldovei un credit şi, ceea ce este important, cu ce condiţii o face?

Oficial, s-a declarat că acest credit i se acordă Republicii Moldova în calitate de sprijin pentru buget, pentru o perioadă de cinci ani, cu dobînda anuală de 1,5%. Aceşti bani vor fi alocaţi în trei etape, prima tranşă în sumă de 60 milioane de euro — chiar anul acesta.


Vorbind mai pe înţelese, aceste 150 milioane de euro vor fi cheltuite pentru necesităţile curente ale bugetului, altfel spus, pentru ceea ce nu produce bani, nu creează premise pentru atragerea investiţiilor şi nici pentru dezvoltare. Ca rezultat, creditul va fi cheltuit foarte repede.  Şi de unde vom lua mijloace ca să-l rambursăm? Dar nu o vom face cu brînză şi vin în loc de bani!

 

Printre altele, în ceea ce priveşte rambursarea creditului, de asemenea se profilează o istorie interesantă. Сredeţi că România ne acordă respectivul credit cu condiţii avantajoase? Greşiţi!

 

Rata nu e de buzunarul nostru

 

Cele 1,5% anuale e ceva foarte scump, ţinînd cont de rata procentuală din partea altor parteneri europeni. Haideţi să calculăm împreună: astăzi, rata de bază, de exemplu, a Băncii Centrale Europene, constituie 0,05 procente.Chiar şi luînd în considerare faptul că în actuala situaţie este foarte riscant să i se acorde credite ţării noastre, rata anuală nu trebuia să fie mai mare de 0,5-0,6 procente. 

 

Dar, se pare, în acest caz, cabinetul de miniştri al alianţei guvernante din Moldova se conduce de alt principiu: pînă atunci, se vor schima multe, aşa că datoriile, de fapt, vor trebui să le întoarcă alte guverne.

 

Spumă creditară în sumă de 8 miliarde?

 

Experţii în economie menţionează că există trei modalităţi de decontare a creditului şi trei tipuri principale de contracte de credit.

 

Primul: achitarea egală a sumei principale plus plata procentelor pentru soldul respectivei sume.  Pentru datornic, acesta e unul dintre cele mai ieftine moduri de achitare. Dar în situaţia acestui mod de achitare, permanent, chiar de la prima perioadă (de exemplu — de la o lună), se micşorează suma mijloacelor de care dispune debitorul, adică datornicul.


Al doilea: forma anuitetă de achitare. Ceea ce înseamnă o plată lunară de achitare a creditului, care se calculează din două părţi — a procentului şi a sumei de rambursare din datoria de bază. Pentru debitor, respectiva metodă de calcul are un preţ mediu. Potrivit caracteristicii, este asemănătoare cu prima, dar e mai scumpă, îndeosebi la etapa iniţială de achitare a creditului.


Al treilea: rambursarea deplină a creditului la sfîrşitul termenului de creditare, cu achitarea regulată a procentelor. Pentru debitor,  e cea mai scumpă metodă.

 

Să contăm pe faptul că Moldova va rambursa creditul imediat şi cu procentele cuvenite este ireal. De aceea, ca bază, luăm primele două forme de achitare, pe care le vom aplica la cele 150 milioane de euro. Schema standard  - achitările regulate pe parcursul a 60 de luni, adică timp de cinci ani, după cum s-a stipulat în acordul între Moldova şi România.


În cel mai bun caz, luînd un credit de 150 milioane de euro, bugetul Moldovei va urma să achite  155 718 750 euro, inclusiv 5 718 750 euro în calitate de procente.

 

În cel mai rău caz, în situaţia unui haos bugetar total, a deghradării sectoarelor naţionale ale economiei, putem conta doar pe un scenariu negativ de rambursare a creditului, în care bugetul nostru va trebui să achite părţii române 161 250 000 euro, inclusiv 11 250 000 еuro în calitate de procente.

 

După cum menţionează economiştii, e necesar să mai fie luată în seamă şi dinamica cursului leului moldovenesc faţă de euro. În prima jumătate a anului curent, respectivul indice a alcătuit lunar 3,7 procente. Chiar dacă e să presupunem o stabilizare de două ori a cursului, adică pînă la 2 procente lunar, bugetul nostru va trebui să achite: după scenariul pozitiv — aproape 7 miliarde de lei (6 949 433 057), creditul luat constituind un pic mai mult de 3,5 miliarde (3 646 312 685); după scenariul negativ — aproape 11,5 miliarde de lei (11 499 218 200), suma creditului luat fiind aceeaşi, adică un pic mai mult de 3,5 miliarde de lei.  

 

O asemenea colosală povară va avea de suportat bugetul de stat doar în această istorie de creditare. Dar pe parcursul celor şase ani de guvernare a Alianţei, numai de la cine n-a luat bani pe datorie Moldova?! Dacă ar fi să adunăm launloc toate istoriile de luare a creditelor de la 2009 încoace, ne vom convinge că avem de plătit datorii pe parcursul a nu se ştie cîte decenii. Şi ce ne spunea cîndva Filat — că vom avea o Moldovă fără sărăcie?!.. 

 

Acordul de creditare a Moldovei de către România urmează să fie ratificat de către Parlamentul Republicii Moldova. Din surse demne de încredere din cadrul Parlamentului, a devenit cunoscut faptul că majoritatea guvernantă intenţionează să includă respectiva chestiune pe ordinea de zi a şedinţei de deschidere a sesiunii de toamnă a organului legislativ.

 

Fiodor Luchianenco

скачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: