Pe ruinele învăţămîntului

Corina Fusu stimulează catastrofa naţională de lichidare a învăţămîntului

Joi, 9 iunie, în cadrul şedinţei plenare a Parlamentului, una dintre ultimele chestiuni de pe ordinea de zi a vizat examinarea votului de neîncredere pentru ministrul Educaţiei, Corina Fusu.

În timpul dezbaterilor, fracţiunea Partidului Comuniştilor a criticat dur activitatea ministrului menţionat. În ce bază?

Angajaţii instituţiilor de învăţămînt sunt obligaţi să prezinte conducerii caziere juridice, fişa personală tradusă în limba de stat, precum şi copia carnetului de muncă. Acest lucru a fost constatat în timpul dezbaterilor, în cadrul şedinţei de ieri a Parlamentului, pe marginea raportului cu privire la situaţia creată în sfera educaţiei. Adresîndu-se ministrului Educaţiei, membră a partidului lui Mihai Ghimpu, deputatul PCRM, Oleg Reidman a declarat că, cu implicarea Ministerului Educaţiei, organizaţiile teritoriale de profil îşi permit fărădelege în raport cu angajaţii distinşi din sfera educaţiei.

«Am transmis o solicitare pe numele dumneavoastră, doamna Fusu, în care am indicat că în municipiul Chişinău, din senin, tuturor angajaţilor din sfera educaţiei li se solicită, deja demult, caziere juridice, care costă 30 de lei. Pe urmă, lor li se mai cere fişa personală tradusă în limba de stat, pe care nu o au, evident. Apoi, li se cere copia carnetului de muncă la care nu au acces pînă în momentul demiterii sau stabilirea pensiei. Toate acestea îmi aminteşte despre oferirea posibilităţilor pentru unele organizaţii să facă bani pe profesori, care, şi aşa, nu sunt cei mai bogaţi oameni în ţara noastră. Şi, plus la toate, este o încercare de a trezi din partea lor nemulţumire faţă de conducerea instituţiei, dorinţa de a pleca cît mau repede din acest post de muncă.

Mi-aţi răspuns că Ministerul

nu a dat asemenea indicaţii. Cu toate acestea, în municipiul Chişinău, acest lucru se întîmplă peste tot, iar directorii solicită aceste acte în baza unor documente oficiale. Mi-aţi răspuns doar la o parte a întrebării. Eu, însă, am presupus că Ministerul se va clarifica în ce bază au început să fie înaintate asemenea cerinţe pentru profesori. În ce măsură organele teritoriale din domeniul educaţiei sunt independente în ceea ce priveşte determinarea metodelor administrative de gestionare pe teritoriul instituţiilor de învăţămînt din subordine?» — s-a adresat ministrului de profil deputatul PCRM.

La rîndul său, Corina Fusu a declarat că ministerul pe care-l conduce nu a dat asemenea indicaţii. Mai mult decît atît, «noi nu avem asemenea drept», a adăugat ea. Agitîndu-se, Corina Fusu la rugat să răspundă la această întrebare pe şeful direcţiei învăţămîntului preşcolar, primar şi mediu — Valentina Crudu, care a început să explice plenului Parlamentului scopul documentelor menţionate de deputaţii comunişti.

Adresîndu-se şefei direcţiei menţionate, deputatul Oleg Reidman a declarat că funcţionara aşa şi nu a răspuns la întrebare. «Fişa personală face parte din componenţa dosarului personal, la care, pedagogul — angajat acum 40 de ani în cîmpul muncii, nu are acces şi obligarea lui de a prezenta acest document peste atîţea ani, consider că nu are nicio atribuţie cu învăţămîntul. Cazierul juridic — să-l prezinte participanţii la concursuri, dar să-i impui pe toţi profesorii să aducă acest act nu se încadrează în nicio cerinţă legală. În ceea ce priveşte carnetul de muncă — de asemenea este păstrat la angajator, iar deţinătorul poate să-l primească numai în cazul în care este demis sau iese la pensie. Iată despre ce vorbesc eu, iar dumneavoastră nu-l informaţi pe ministru şi, în consecinţă, nu luaţi decizii care să mulţumească societatea», a declarat Oleg Reidman.

Reducere totală

La rîndul său, conducătoarea fracţiunii PCRM, Ina Şupac, de la tribuna Parlamentului a declarat că situaţia din sfera educaţiei s-a transformat într-o catastrofă naţională. După cum a remarcat ea, în anii 2015-2016, şi-au încetat activitatea 24 instituţii de învăţămînt. Deputatul a atras atenţia plenului asupra faptului că 13 din aceste instituţii sunt de la sate. În acelaşi timp, în comparaţie cu anul trecut de studii, s-a micşorat şi numărul de elevi la 10 mii de locuitori — de la 955 de elevi în anii 2014-2015 pînă la 938 de elevi în anii 2015-206. Ina Şupac a subliniat că cel mai scăzut indice este fixat în regiunea nordică a ţării.

În comparaţie cu anul 2010, numărul de elevi de asemenea a scăzut — cu 16 la sută. Şi asta s-a întîmplat din cauza reducerii cu 21% a numărului de clase. În anii 2010-2015, s-a micşorat considerabil şi numărul de cadre pedagogice, la fel şi ca şi numărul de elevi. Astfel, numărul de elevi s-a micşorat cu 16%, iar al pedagogilor — cu 21%.

«În anul 2015, numărul de absolvenţi ai gimnaziilor a alcătuit circa 30 mii, sau cu 5% mai puţin în comparaţie cu anul 2014. Dacă e să facem comparaţie cu anul 2008, atunci au absolvit gimnazii 50 mii de tineri. Adică, scăderea din această perioadă constituie 35%. Iată ce rezultate avem!», a declarat Ina Şupac.

În acelaşi timp, anul trecut numărul de absolvenţi ai liceelor de asemenea a scăzut cu 15% şi astăzi el alcătuieşte circa 14 mii de tineri. Vorbind despre numărul de elevi în şcolile profesional-tehnice, în prezent, potrivit spuselor conducătoarei fracţiunii PCRM, acolo îşi fac studiile 16 mii de tineri, ceea ce e cu 8% mai puţin în comparaţie cu anul trecut de studii şi ceea ce e cu 34% mai puţin decît în «anul totalitar 2008».

Conducătoarea fracţiunii PCRM a declarat că sunt evidente «semnele unei catastrofe naţionale. Aceste cifre nu corespund promisiunilor electorale făcute de partide în campania preelectorală». În numele fracţiunii PCRM, Ina Şupac a atras atenţia Parlamentului asupra acelui fapt că anume problemele de sistem indicate trebuiau să fie luate în dezbatere în cadrul şedinţei de joi, 9 iunie.

«Anume aceste probleme trebuiau să fie abordate de ministrul Educaţiei, Corina Fusu. În loc de asta, doamna Fusu vorbeşte despre ideologizarea sistemului educaţiei, despre lichidarea predării în limba maternă, inclusiv în limba rusă. Despre faptul că cei care candidează la funcţia de directori trebuie să treacă testele respective exclusiv în limba moldovenească. Dar nu acestea sunt problemele principale! Fracţiunea comuniştilor se adresează întregului plen al Parlamentului: amintiţi-vă despre promisiunile dumneavoastră electorale şi sprijiniţi votul de neîncredere faţă de ministrul Educaţiei, Corina Fusu!», a concluzionat conducătoarea fracţiunii Comuniştilor din Republica Moldova, Ina Şupac.

* * *