Toţi vinovaţi, iar eu — d'Artanian

Primarul general, Dorin Chirtoacă, nu intenţionează să demisioneze de bună voie

Potrivit lui, el va ocupa, în continuare, această funcţie, pentru că mai are încă multe idei pentru Chişinău şi locuitorii oraşului. Edilul capitalei mai declară că el nu va demisiona la cererea Consiliului Municipal pentru că o atare demisie ar fi cea mai mare prostie pe care ar putea să o facă (evident, gestionarea super-prostească a capitalei nu se ia în calcul).

Chipurile, consilierii municipali reprezintă partide politice, iar Chirtoacă nu are de gînd să cedeze în faţa partidelor. Iată dacă toţi locuitorii capitalei i-ar cere demisia…

Clar ca bună ziua, Chirtoacă nu vrea să-şi lase funcţia din care se hrăneşte. Cu atît mai mult că această funcţie l-a făcut politician (de altfel, de cea mai proastă calitate), dar, nicidecum, gospodar. De altfel, judecînd după nemulţumirea locuitorilor capitalei, pe ei nu-i interesează calitatea politică a lui Chirtoacă. Ei bine, mai mult el nu are nimic.

Tot de ce se apucă primarul liberal se prăbuşeşte rapid în declin. Printre «realizările» lui — drumuri sparte şi trotuare săpate, parcări auto neautorizate, ambuteiaje, rute ale transportului public în permanentă modificate, panouri publicitare care urîţesc oraşul, reţea de canalizare învechită, edificii istorice jalnice şi distruse deliberat. Enumerarea întregii liste pare a fi un lucru imposibil de realizat din cauza insuficienţei de spaţiu în paginile de ziar. Aşa că, Chişinăul şi Chirtoacă nu au acelaşi drum.

Însă, din cîte se înţelege, de vină nu este nici primăria cu toată conducerea sa, care nu face faţă responsabilităţilor sale de bază, ci…înşişi chişinăuienii. În opinia lui Dorin Chirtoacă, apetitul acestora a crescut incomensurabil comparativ cu anul 2007, cînd cetăţenii nu doreau decît să aibă curent şi apă în casele lor. Fapt despre care a declarat, fără pic de ruşine, din ecranul televizorului.

Însă, din cîte îmi aduc bine aminte, în 2007, nu erau probleme nici cu lumina şi nici cu apa. În schimb, în acel an a apărut cea mai importantă problemă — Dorin. Ei bine, fie ar fi dat el apă şi lumina — şi basta! Dar cine din chişinăuieni l-ar fi rugat să construiască staţii PECO la fiecare colţ de stradă, mansarde de proastă calitate, construcţii noi în parcuri, în curţi, pe trotuare, terenuri sportive?

Între timp — o Doamne! — poporul nu mai poate de bine şi cere lucruri imposibile: ca drumurile — reparate acum o săptămînă, să nu se mănînce şi să se descopere, copacii — care ne feresc, vara, de razele soarelui şi anul împrejur de gazele de eşapament — să nu fie tăiaţi de dragul profitului cuiva, în loc de gherete, mansarde şi clădiri nefinisate — să fie amenajate parcuri şi scuaruri, ci nu ceva «util» în viziunea lui Dorin. Chişinăuienii îşi doresc să meargă pe trotuare fără aşi rupe picioarele şi încălţămintea, să nu parcurgă calea obstacolelor — automobile, găuri, crăpături, guri deschise de canalizare. Iată ce vor cetăţenii. Sau este prea mult? Şi nu este cazul ca primarul să se acopere cu faptul că a fost soluţionată problema alimentării cu apă şi lumină. Ne mai lipseşte ca această «capitală europeană» a cărei primar se consideră Dorin Chirtoacă, să fie supusă deconectărilor de servicii…

Ultima picătură în paharul răbdării cetăţenilor a fost incidentul de la Rîşcanovca, unde s-a prăbuşit o bucată de pămînt — acolo, într-un «loc nepotrivit» se desfăşurau lucrări de construcţie a unui bloc locativ. Din aceeaşi cauză s-au prăbuşit şi scările clădirii din imediata apropiere. Imediat şi foarte serios, Dorin Chirtoacă a văzut în acest incident «mîna Moscovei». Edilul consideră că principalul motiv al avariei îl constituie deşeurile de construcţie rămase încă din perioada sovietică.

Cred că gunoi, totuşi, există, însă, nu sub edificiul băncii, ci în capul primarului general. Îi voi dezvălui un secret teribil. Înainte de proiectare se fac cercetări geologice; se determină tipul de sol, tasarea acestuia, densitatea, nivelul de scurgere a apelor subterane, dacă nu cumva există cariere părăsite şi GUNOI. Clădirea, în care şi are sediul banca, a fost construită încă în perioada sovietică cînd toate normele în construcţie erau respectate cu stricteţe.