Reputaţia potopită

În Chişinău se produce o singură catastrofă — este vorba despre primarul mult prea împătimitului oraş, iar chişinăuienii trîmbiţează, demult şi la toate nivelurile, despre pericolele acestui «cod negru»

Locuitorii capitalei îşi vor aminti despre perioada averselor ca despre un adevărat coşmar, care s-a abătut peste oraş încă din primăvară.

În această perioadă, norma precipitaţiilor a depăşit norma cîtorva luni. Însă, ploile trec iar problemele rămîn şi apar o mulţime de alte probleme mai vechi, pe care, după toate probabilităţile, primarul capitalei nici nu are de gînd să le soluţioneze.

Rătăcirea globală

După cum s-a constat, edilul capitalei nu se face vinovat de faptul că străzile oraşului au fost inundate. Motivul este unul global — clima planetei se schimbă, de aceea, catastrofele de acest gen vor afecta permanent capitala, şi foarte probabil, nu doar sub formă de precipitaţii. Pe de altă parte, cetăţenii cred că în Chişinău se produce o singură catastrofă — acest primar inutil al mult împătimitului oraş.

La noi, aversele nu sunt chiar o raritate. «Cancelaria celestă» îl mai pune la încercare pe primarul nostru. Din cîte se pare, acesta a picat examenul. Problema sistemului de canalizare pluvială nu a apărut în luna mai, nici anul trecut şi nici măcar în 2014. Ea exista încă pe atunci cînd «kinder-surprise» Chirtoacă s-a instalat comod în fotoliul de primar general. De atunci au trecut — greu de imaginat — nouă (!) ani, însă, problemele gospodăriei orăşeneşti nu doar că nu se rezolvă, ci se înmulţesc şi se agravează.

Renumitele scurgeri pluviale reprezintă doar una dintre aceste probleme. Primarul consideră că lucrările de curăţare a acestora necesită prea multe bătăi de cap şi nu au rost, de aceea, pentru ca ele să nu supere ochiul — mai bine sunt acoperite cu asfalt. Apropo, după încă o ploaie torenţială, Chirtoacă a declarat că scurgerile pluviale din Chişinău nu ar fi putut capta volumul mare de apă nici chiar dacă ar fi fost modernizate. Şi nu poate înţelege acest primar că dacă măcar o parte din apa de ploaie s-ar fi scurs sub pămînt, Chişinăul nu ar fi amintit despre Atlantida înghiţită de ape. Să ne amintim, drept exemplu, despre strada Albişoara — pe unde şoferilor le este frică să circule pe timp de ploaie deja de mai mulţi ani. De această dată, apele au înghiţit cîteva zeci de maşini.

Încercînd să se justifice, edilul a anunţat că pe străzile Negruzzi, Vasile Lupu, Munceşti, chipurile, vor fi desfăşurate lucrări de modernizare a sistemului de canalizare pluvială şi că asemenea sisteme trebuie să existe şi pe alte străzi. Trebuie. Însă, din anumite considerente, ele nu există. Deşi asigurarea străzilor capitalei cu sisteme de drenaj de calitate reprezintă una dintre obligaţiile funcţionarilor municipali şi, nemijlocit, a primarului general.

Sisteme pluviale stradale sunt prevăzute şi în lucrările de construcţie a străzilor noi, în acest scop sunt rezervaţi chiar şi banii necesari. Însă, din cîte putem vedea, lucrările respective au loc cu grave abateri, iar licitaţiile sunt cîştigate de firmele fraţilor partinici şi de suflet. Iar «la ai noştri» li se iartă totul, mai ales că «rămăşiţele» din lucrări ajung în buzunarele cui trebuie.

Mai mult decît atît, primarul optimist a găsit şi momente pozitive în actualele averse. Potrivit lui, «multe străzi şi trotuare s-au curăţat, ploaia a uşurat munca serviciilor comunale». Exact în ţintă. Au fost curăţate de teracota de trotuar şi stratul de asfalt. Ploaia a spălat şi distrus nu doar aşa numitele drumuri vechi, dar şi pe cele noi — construite pe credite europene de multe-milioane. De altfel, aceste drumuri, chiar şi în lipsa ploilor, ies din uz foarte rapid.

Locuitorii capitalei cu iniţiativă au calculat că, în diferite scopuri, inclusiv, pentru reparaţia străzilor, primăria a accesat credite în sumă de 3,6 miliarde de lei. O mare parte din aceşti bani s-a oprit în buzunarele funcţionarilor capitalei. Chişinăul urmează să întoarcă datoriile din aceste credite — pînă în anul 2043! Poate şi mai mult, pentru că Dorin Chirtoacă va accesa, în continuare, credite. Este unicul lucru la care se pricepe de minune.

Opriţi troleibuzul

Aversele din ultima perioadă au scos la iveală încă o problemă veche cu care se confruntă capitala — problema transportului public. De parcă nu ar fi fost suficient că a dat peste cap toată circulaţia microbuzelor de rută, graţie primarului, acum şi transportul public circulă Dumnezeu ştie cum. Nu a reuşit bine să încheie lucrările, mult prea îndelungate, de pe strada Negruzzi, Chirtoacă s-a luat de bd. Ştefan cel Mare. Interesant, oare pe cît de calitativ se construieşte reţeaua pluvială în contextul unor lucrări de asemenea amploare? Or, istoria se va repeta — după darea în exploatare a drumului se va constata că lucrările au fost executate cu mari abateri?

Troleibuzele şi autobuzele circulă ba pe bd. Ştefan cel Mare, ba pe strada Bucureşti. Pasagerii se văd puşi în situaţia să alerge două cartiere, încolo-încoace, pentru a prinde troleibuzul blestemînd primarul şi înjurînd. Unde mai pui că alergatul pe trotuarele noastre distruse este o adevărată cursă cu obstacole. În troleibuze, autobuze şi microbuze este mare îmbulzeală. Pasagerii se supără unul pe altul, de multe ori se ajunge la injurii…

În zilele critice din punct de vedere meteorologic, în capitală este aproape că imposibil de a prinde nu doar troleibuzul, dar chiar şi taxiul. Nici chiar cei mai scumpi prestatori de servicii de taxi nu riscă să circule, în asemenea condiţii, pe străzile pline de gropi. Aceştia îşi justifică refuzul prin faptul că nu doresc să-şi distrugă maşina sau să se pomenească blocaţi într-o gaură imensă din asfalt.