Capitală părăsită
РУС. MOLD.
» » » Capitală părăsită

Capitală părăsită

23-10-2015, 16:40
Viziuni: 871
  
Versiunea de tipar   
Capitală părăsităChişinăul, de fapt, s-a pomenit lăsat în voia soartei de conducerea liberală a primăriei şi de majoritatea de coaliţie în Consiliul Municipal 

După alegerile ordinare, s-au desfăşurat doar două şedinţe ale Consiliului Municipal al capitalei. Chişinăuienii, practic, nu cunosc ce se întîmplă în realitate în respectivul Consiliu. Orăşenii însă văd bine ce se întîmplă în jurul lor.  În loc de a se transforma într-o capitală europeană, aşa cum la fiecare pas declară primarul lui, cu fiecare zi, Chişinăul tot mai evident se transformă într-o gunoişte.

 

Stupoarea Consiliului Municipal


În capitală, probleme nesoluţionate există cîte vrei, dar, nu se ştie de ce, după alegerile ordinare, au avut loc doar două şedinţe ale Consiliului Municipal. Pe seama oraşului, primarul Chişinăului îşi soluţionează careva din problemele sale personale, construieşte scheme, aruncă praf în ochii tuturor prin construirea unor obiecte de care nu are nevoie nimeni şi distrage minţile orăşenilor prin schimbarea rutelor transportului public. Probabil, o face din considerentul că las’ orăşenii mai bine să-l critice pentru nişte lucruri mărunte, decît să-şi concentreze atenţia asupra unor şărlătănii mari.


În legislatura precedentă, Natalia Vîsotina a fost preşedinte al fracţiunii comuniştilor în Consiliul Municipal  Chişinău, iar în actuala este consilier al fracţiunii comuniştilor şi a celor fără de partid.


— În mod de sine stătător, în această legislatură noi nu putem convoca Consiliul Municipal, deoarece şedinţa lui poate fi convocată de o treime din numărul total de consilieri municipali. Asta ar fi 17 voturi. Pe cînd noi avem doar trei. Consiliul Municipal poate fi convocat şi de Primarul General, însă dumnealui nu face acest lucru. Bineînţeles, noi, cum se spune, nu stăm cu mîinile subsuori, în permanenţă facem declaraţii, ne adresăm secretarului Consiliului Municipal cu întrebarea de ce nu este convocat Consiliul, explică Natalia Vîsotina. Pentru că el poate fi convocat chiar şi în fiecare săptămînă. Depinde şi de numărul de probleme acumulate.  Iar la moment, numărul lor este de bună seamă destul de mare şi ele se referă şi la Direcţia Educaţie, şi la Direcţia Finanţe, şi la alte structuri municipale. Nouă ni se adresează cu diferite probleme orăşeni, conducători ai unor instituţii de învăţămînt, ai unor direcţii şi întreprinderi. Dar Primăria închide ochii la toate aceste adresări, pentru că lor le poate fi dat curs doar la indicaţia Primarului General. Activitatea este stopată. Nu este soluţionată nici o problemă. Dar noi ne străduim să influenţăm situaţia. Am abordat chestiunea privind birocraţia în autorităţile publice la nivelul de preturi şi primărie, dar aceasta, precum şi alte probleme pe care le abordăm, rămîn neauzite. 


Copilărie furată


Spre sfîrşitul anilor ’90, cînd în ţară a început să scadă natalitatea, conducătorii tînărului stat independent cu însufleţire s-au apucat să închidă grădiniţele de copii. O parte din acestea a fost vîndută, alta — dată în arendă. Fireşte, nu pentru un an-doi, ci pentru decenii. Doar la Chişinău au încetat să funcţioneze circa 25 de instituţii preşcolare. După care, cînd la începutul celui de-al treilea mileniu natalitatea din nou a început să crească, s-a descoperit că nu avem suficiente grădiniţe de copii. Şi nu le avem nici pînă astăzi.


— Noi am lansat o iniţiativă în ceea ce priveşte instituţiile preşcolare, continuă Natalia Vîsotina, consilier municipal din partea PCRM. În prezent sunt eliberate unele localuri ale fostelor grădiniţe în care pînă acum s-au aflat careva oficii sau organizaţii. În acestea vor fi din nou amplasate grădiiniţe de copii. Dar, dacă stai să chibzueşti, la acest lucru s-ar fi putut de gîndit chiar în perioada închiderii lor. În baza acestor grădiniţe ar fi fost binevenit să fie create, de exemplu, diverse centre pentru copii, care mai tîrziu, în caz de necesitate, să fie transformate în grădiniţe. La ziua de astăzi, ţinem situaţia sub control, urmărim ca localurile eliberate să fie folosite conform destinaţiei. Oraşul are nevoie de grădiniţe pentru copii. Eu cunosc faptul că, de exemplu, în sectorul Botanica, în grădiniţe grupurile ajung pînă la 45 de copii. E foarte mult! Nu ajung pătucuri, lenjerie de pat şi multe alte necesare, nemaivorbind despre faptul că în grupuri atît de mari educatorii nu le pot ascorda atenţie tuturor copiilor. Pe cînd cunoaştem că se alocă bani pentru reparaţia grădiniţelor de copii, însă nu se ştie în ce scop sunt folosiţi ei, nu se ştie cine este responsabil de aceste reparaţii.

 

Interes în stil european


— Oraşul nu se dezvoltă, şi acest lucru îl putem vedea inclusiv după starea trotuarelor şi drumurilor din periumetrul lui, constată Natalia Vîsotina, deşi în acest scop se trec la pierderi sume considerabile. Primarul nostru general în fiecare an ia sume impunătoare de credite cu dobîndă mare de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare. Unde se duc aceşti bani, în ce scopuri sunt folosiţi? Noi, consilierii, cerem o dare de seamă, însă nu ni se prezintă nici un raport despre aceasta.

 

Primarul se reduce la nişte fraze generale. În comisiile de profil, de exemplu, în comisia pentru transport, nu avem nici un reprezentant. Eu însă, în calitate de consilier, ca membru al comisiei pentru educaţie, am dreptul să asist şi la şedinţele oricărei dintre comisii, la fel ca şi oricare alt consilier. De aceea şi punem problema: unde s-au dus banii luaţi cu dobîndă procentuală foarte mare? Pentru că, după cum am mai spus, nu este clar unde se duc ei, pentru ce sunt folosiţi. Şi este vorba de zeci de milioane de euro. În oraş ca şi cum se face cîte ceva, dar cînd mergem în teren, locuitorii se plîng de calitatea proastă a drumurilor. Noi atragem atenţia oamenilor la faptul că primarul nu se preocupă de problemele oraşului, dar şi le amintim în ce mod dumnealui a ciştigat alegerile. În principal, pe seama suburbiilor, ale căror locuitori întotdeauna au fost străini de viaţa capitalei.

 

Capitală fără stăpîn


Potrivit spuselor Nataliei Vîsotina, principala problemă a capitalei rămîne a fi calitatea drumurilor şi a trotuarelor. În plus, oraşul e murdar, e neglijat. Despre aceasta vorbesc nu doar orăşenii, ci şi oaspeţii capitalei.  Dar să ne amintim — cîndva, oraşul nostru era admirat de toţi.


— Cînd noi, fracţiunea Partidului Comuniştilor, luăm careva decizii, suntem responsabili de acestea nu doar în faţa orăşenilor.

 

Mai avem şi responsabilitate de partid, în ultimă instanţă, şi conştiinţă. Am reuşit să facem multe lucruri bune în domeniul educaţiei, venind în sprijinul instituţiilor de învăţămînt. Pot să numesc mai multe licee care au fost ajutate la iniţiativa noastră, oferindu-li-se finanţare pentru reparaţii capitale în sumă de 800 mii de lei şi chiar şi de un milion de lei.


Noi am iniţiat proiectul de construire a unui bazin la Liceul «Natalia Gheorghiu». La noi sunt instituţii de învăţămînt cu o biografie de peste 70 de ani, de exemplu, Liceul «A. Puşkin», Liceul «N. Gogol». Noi am fost cei care am contribuit să li se aloce mijloace pentru reparaţii. Bineînţeles, decizia a fost luată de Consiliul Municipal, însă iniţiativa a venit din partea noastră.


Tot noi am fost iniţiatorii şi în ceea ce priveşte reconstruirea cîtorva terenuri sportive. Pas cu pas, zi cu zi, am influenţat asupra Direcţiei Transport Public şi, ca rezultat, în fiecare din cele cinci sectoare ale oraşului a fost reparată o parte de trotuare şi terenuri din curţi. Eu personal am lansat ideea construirii unor terenuri pentru copii şi acest program a fost realizat în fiecare sector din capitală. La insistenţa noastră, multor spitale municipale le-au fost alocate mijloace din bugetul municipal, pe care acestea le-au folosit pentru înzestrarea unor cabinete cu tehnică medicală performantă.  Noi în mod regulat am primit în audienţă cetăţenii care ne-au solicitat acest lucru, continuăm să-l facem şi acum, în măsura posibilităţilor străduindu-ne să-i ajutăm. De fapt, sensul activităţii noastre în Consiliul Municipal Chişinău anume în asta şi constă: de a-i ajuta pe orăşeni întotdeauna cînd au nevoie de asta.

 

Natalia Ustiugova

 

скачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: