Alianța
Nord-atlantică tinde, cu orice preț, să transforme Moldova în vasalul său
Summit-ul
NATO, care a durat două zile, s-a încheiat la sfîrșitul săptămînii trecute la
Varșovia și a confirmat veridicitatea zicalei: Boierii se bat, da penele sar de
pe cei săraci.
În cadrul summit-ului au fost soluționate
destul de multe chestiuni. Aici se înscrie și desfășurarea a patru batalioane
în Țările baltice și Polonia, și lansarea sistemului «euroPRO», și prezența
multinațională în regiunea Mării Negre, și misiunile din Afganistan, Irak,
Siria. Pe noi, însă, ne interesează, în primul rînd, coaserea cămășii noastre
moldovenești, care ne este mai aproape. Respectiv, atragem atenția le deciziile
din domeniul «consolidarea flancului estic și sporirea capacității de apărare
în Europa».
De la
«parteneriat» — la amenințare
Să începem de la faptul că secretarul general
al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat necesitatea continuării dialogului cu
Rusia în vederea eliminării tensiunii. Dar și alți lideri europeni s-au
străduit să sublinieze în fel și chip, în discursurile lor, că deciziile
summit-ului nu sunt orientate împotriva Rusiei. Fapt, care, precum înțelegeți
bine, este o minciună sfruntată. NATO nu este o alianță de apărare, ci un bloc
agresiv care tinde să înconjoare Rusia, incluzînd-o în componența sa, sau, cel
puțin, zona de influență în țările post-sovietice. Rolul cărnii de tun îi revine Georgiei,
Ucrainei și Moldovei noastre.
Este vorba despre pregătirea programului pentru
calitatea de membru individual a Georgiei și Moldova la NATO. Timpul
parteneriatului «în numele păcii» a expirat — NATO s-a preocupat de parteneriat
extinzîndu-se spre est. Și iată că s-a blocat la granița cu Rusia. Nu mai are
unde să se extindă. Așa că NATO a trecut de la politica așa-numitului parteneriat
la politica de descurajare și intimidare a Rusiei. Unde și nouă ne-a fost
rezervat rolul de vasal al blocului Nord-atlantic.
În vecinătatea noastră a fost desfășurat
sistemul NATO, or, mai exact, sistemul american — PRO. Scopul real al acestuia
este binecunoscut — nu pe atît de a proteja Washingtonul de rachete ruse, pe
cît de a ținti propriele sale rachete împotriva Rusiei.
Soarta Moldovei și a
României nu interesează pe nimeni la Washington. Actualmente, a apărut ideea de
a forma o flotă NATO în Marea Neagră. Alianța a fost nițel «perturbată» de
Bulgaria, care a respins propunerea de a crea o bază militar-maritimă NATO în
Marea Neagră pentru «reducerea influenței Rusiei» în regiune.
SUA, la rîndul lor, nu s-au apucat să insiste
pe această idee, ci au indicat vociferarea acesteia de către sluga credincioasă
— România. Deși, nici Bulgarii nu ar fi refuzat americanilor. Pe de altă parte,
Bulgaria se află într-o situație economică catastrofală, nu are bani nici
pentru industrie, nici pentru cetățeni — ce fel de ambiții maritime să mai
existe! Atunci cînd nu sunt bani, nu sunt nici ambiții.
În capitala poloneză, secretarul general al
alianței, Jens Stoltenberg, a declarat că NATO își va asuma responsabilitatea
în legătură cu Ucraina, Georgia și Moldova, pentru a susține aceste state în
contracararea presiunilor din exterior și a le acorda sprijin în realizarea
reformelor. Vai, mulțumim din suflet, oare ce-am fi făcut noi fără voi? Mama
lui de NATO! Sare în ajutor — nu se eschivează, doar că mai tîrziu să nu ne ia
cu tusea de atîta recunoștință.
Politica
contagioasă
«Susținerea» pentru
trei state, și toate — la graniță cu Rusia! Ei bine, Georgia a avut războiul
său, Ucraina încă mai luptă, iar guvernatorii moldoveni, s-ar părea că nu au
răbdare să împartă experiența lui Saakașvili.
Iată dacă NATO ar
procura toată producția agricolă și alcoolică din Moldova și dacă ne-ar vinde
și gazul mai ieftin, ne-ar primi gasterbaiterii la muncă — iată aceasta ar fi
fost susținere, domnule Stoltenberg!
În declarația summit-ului,
care conține 139 de puncte, Moldovei i se dedică în totalitate punctul 116.
Acolo se menționează că NATO oferă «suport consultativ și asistența experților
în susținerea realizării reformelor militare cu scopul de a spori potențialul
forțelor armate moldovenești și sectorului de apărare». Și, evident, toate
acestea se fac «în numele stabilității, securității și viitorului prosper al
țării în conformitate cu valorile democrației europene». Ei bine, noi asta am
studiat deja, cunoaștem lecția.
Din partea
Moldovei, la lucrările summit-ului de la Varșovia, a participat comandantul
epidemiolog, Anatol Șalaru. Și, imediat, a început să plîngă pe umărul celor de
la NATO, să-i implore să alunge trupele ruse de pe teritoriul Transnistriei și
să disloce acolo o misiune de pacificare. Probabil, conform scenariului din
Iugoslavia și Irak, Libia, Siria, Tunisia și Grenada. În ce mod va reuși
Alianța Nord-atlantică acest truc — Șalaru nu și-a pus asemenea întrebări.
Pentru că el este medic-dăunător și nici pe departe strateg. Dar nu a uitat să
se lingușească. «Moldova va depune toate eforturile pentru ca să devină un
partener de încredere al Alianței», a declarat el.
Aceasta este
duplicitatea întregii elite moldovenești. Zilele trecute, prim-ministrul Pavel
Filip îi spunea vicepremierului Rusiei, Dmitri Rogozin, că țara noastră,
chipurile, este interesată de extinderea colaborării cu Rusia și, de îndată, un
ministru din subordinea sa îndeamnă la confruntare cu ea.
* * *
Pe mulți i-a uimit prezența
Moldovei neutre la summit-ul din Varșovia, unde mai pui că și în calitate de
partener al Occidentului și NATO, unde această organizație și-a declarat
intențiile de a colabora mai intens cu țara noastră. Totodată, poporul moldovenesc
nu are nici cea mai mică necesitate de acest parteneriat. Pe noi, însă, nu ne
întreabă nimeni, or, actuala guvernare a țării, din toate metodele de
guvernare, preferă voluntarismul.
Eugeniu Marian
скачать dle 10.6фильмы бесплатно