Mizerie pe viitor
РУС. MOLD.
» » Mizerie pe viitor

Mizerie pe viitor

22-07-2016, 15:17
Viziuni: 1 509
  
Versiunea de tipar   
Mizerie pe viitorArma chimică, creată de primarul descreierat Dorin Chirtoacă, poate ajunge şi pînă la Odessa…

Despre faptul că gunoiştea organizată de primăria capitalei la mina «Purcel» reprezintă în sine o bombă cu efect întîrziat, ecologiştii avertizează demult, practic, imediat de la crearea acesteia.

 

Despre asta au vorbit şi funcţionarii raţionali, care au mai rămas puţini în primăria noastră. Cu toate acestea, primarul general nu reacţionează la avertismentele respective. Şi iată rezultatul — astăzi, apa din sursele de alimentare din Coloniţa şi Bubuieci nu poate fi consumată, ea este contaminată cu particule lichide otrăvitoare.


Varianta puturoasă

 

Totul a început aproape că inocent… În septembrie 2012, pentru a nu arde frunzele la marginea oraşului şi a nu strica aerul orăşenilor, primăria a stabilit locaţiile pentru îngroparea frunzelor — la cariera nefuncţională «Purcel». Dacă mai exact, «Purcel» este o mină deschisă, care, anterior, a aparţinut combinatului de materiale de construcţii «Macon» din Chişinău de la periferia oraşului în sectorul Ciocana.


Oraşul nu ştia că acolo se evacuează nu doar frunze. Cît despre faptul că monstrul creat de primărie nu doar că va puţi dar va şi otrăvi oamenii, din barei motive, primarul nu i-a acordat importanţă, la fel ca şi majoritatea acoliţilor săi.

 

Toate deşeurile din capitala imensă au început a fi evacuate la cariera părăsită după ce localnicii din Ţînţăreni au început să se plîngă de situaţia ecologică proastă în localitatea lor şi în împrejurimi. Strămutarea gunoiştii sub jurisdicţia sa, primăria a considerat că este cea mai simplă şi mai ieftină soluţie. Respectiv, gunoiştea temporară a devenit permanentă. Suprafaţa acesteia este de circa 3 ha, aici, zilnic, se varsă peste 200 de tone de deşeuri. Clar lucru, nimeni nu s-a îngrijit de faptul ca gunoiştea să fie, cîtuşi de puţin, conformată standardelor necesare.

 

Între timp, nici mina


«Purcel» nu este fără fund. Mai devreme sau mai tîrziu aceasta se va umple cu deşeuri otrăvitoare, care vor alimenta lacul imens al substanţelor toxice. Şi chiar dacă evacuarea deşeurilor va înceta, problema nu va dispărea. Mecanismul mortal a fost lansat. Atacul chimic a început deja. Chiar dacă gunoiştea spontană, unde s-au acumulat peste două milioane de tone de deşeuri, va fi conservată, problema se va acutiza. Este pur şi simplu imposibil de a controla această masă tulburătoare de deşeuri. Iar primarul oraşului a demonstrat odată în plus că poate scuipa acolo unde-i place, otrăvind cetăţenii şi natura.

 

Căile apelor subterane

 

Ziarul nostru a menţionat deja subiectul catastrofei ecologice. Atunci, fostul consilier al CMC, Valerii Pavlov sublinia: «o mai mare crimă în Chişinău nu a mai fost comisă de nimeni şi niciodată şi, probabil, nici nu va mai săvîrşi. Acum, nimeni nu poate spune cum poate fi redresată situaţia. Însă, acest lucru trebuie încetat imediat. În caz contrar, ne aşteaptă o catastrofă ecologică».

 

De asemenea, Valerii Pavlov a explicat că poligoanele pentru depozitarea deşeurilor sunt amenajate pe un anumit tip de sol, iar sub poligon se construiesc paturi corespunzătoare, se consolidează terenul, se fac lucrări de izolare cu materiale speciale. În linii generale, există tehnologii care, în cazul exploatării corecte, fac gunoiştile relativ inofensive. Toate aceste lucrări nu pot fi executate în piatră. Plus la toate, în carieră se formează crăpături prin care trece apa.

 

Acum, apa din fîntînile din Coloniţa şi Bubuieci nu poate fi consumată. Şi dacă, pînă la această oră, apa otrăvită nu a ajuns în Nistru, foarte curînd va ajunge. Căile apelor subterane sunt necunoscute, iar rîul nostru pătimaş — Nistru, din cauza neglijenţei umane, demult nu se mai slăveşte cu puritatea apelor sale. Aşa deci, arma chimică, creată de primarul descreierat Dorin Chirtoacă, poate ajunge şi pînă la Odessa…

 

Mai adăugăm la toate acestea că «Purcel» a fost asaltat de şobolani şi cîini turbaţi, care împrăştie infecţia prin împrejurimi.

 

Catastrofa de dimensiune locală

 

În 2010, primăria capitalei a anunţat că termenul de activitate a gunoiştii de la Ţînţăreni va fi prelungit cu încă cinci ani. Suprafaţa gunoiştii este prevăzută pentru 44 de milioane de tone de deşeuri, la acel moment, acolo era depozitat doar jumătate din volumul prevăzut. Dacă e să luăm în calcul că terenul destinat poligonului a fost alocat în 1987 şi dat în exploatare în 1990, această gunoişte mai putea fi utilizată, evident, în condiţiile exploatării adecvate, practic pînă în anul 2030.

 

Însă, exploatare adecvată nu a avut loc. Poligonul de deşeuri, ca şi oricare alt obiect, are nevoie de îngrijire. Este necesar de a corecta sistemul de drenaj precum şi executarea unui şir de alte lucrări. În consecinţă, a ieşit ceea ce a ieşit.

 

Specialiştii afirmă că, la acest obiect, urma de finisat construcţia sistemului de purificare a infiltratului lichid, care se aşează pe fund şi constituie cca 20% din masa totală a deşeurilor. În acest caz, problema ar fi fost soluţionată. Însăşi hidroizolarea părţii de jos a poligonului a fost executată foarte calitativ.

 

Localnicii ar fi putut face faţă mirosului neplăcut ce venea de la gunoişte. Oamenii nu au cerut decît să fie construită staţia de purificare, să fie reparate drumurile distruse de autospecialele de evacuare a deşeurilor şi să fie adusă în regulă gunoiştea blestemată. Însă, primarul general a considerat că aceste cerinţe sunt exagerate. Gunoiştea de la Ţînţăreni a fost închisă la cerinţa localnicilor, care au atras atenţia asupra faptului că rata îmbolnăvirilor cu cancer în localitatea lor a crescut, pentru că apa din fîntîni nu corespunde normelor de calitate. În consecinţă, localnicii, în calitatea lor de proprietari ai terenului, nu au mai permis accesul nimănui la gunoişte. A izbucnit un mare scandal…

 

Deşi, conform rezultatelor studiilor efectuate, indicatorii probelor de apă prelevate la distanţa de 7 km de la gunoişte, nu au stabilit abateri considerabile de la normă. Ecologiştii au presupus că proasta calitate a apei din fntîni este consecinţa altor factori, în special, sporirea naturală a conţinutului unor elemente. Mai mult decît atît, locuitorii din Ţînţăreni, care, de asemenea, au rămas fără gunoişte, ei înşişi au fost inundaţi de deşeuri, fapt ce poate provoca o catastrofă ecologică de dimensiune locală.
 

Bani la gunoi

 

Odată cu investiţiile pentru construcţia uzinelor de prelucrare, liberalii atrag în Moldova şi… gunoi


Problema depozitării gunoiului în Chişinău şi suburbiile sale rămîne, în continuare, acută. Însă, din cîte se pare, primarul general nu se grăbeşte să soluţioneze această problemă. Ea este mult prea complicată pentru mintea lui. La soluţionarea acestei dileme, în afară de matematică, este bine de ştiut chimie, fizică şi alte cîteva ştiinţe înţelepte.

 

Consilierii municipali au propus diferite variante de soluţionare a problemei. Una din variante — măcar parţial, de a transfera deşeurile de la mina «Purcel» la Ţînţăreni, evident, după amenajarea prealabilă a gunoiştii. Reprezentanţii fracţiunii PCRM în Consiliul Municipal Chişinău au atras atenţia că nu departe de mina «Purcel», un oarecare om de afaceri a demarat construcţia unei întreprinderi pentru prelucrarea gunoiului. Costul proiectului este de circa 6-7 milioane de lei. Uzina este capabilă să prelucreze toate deşeurile din capitală.

 

«Am fost interesat de acest proiect, am fost la întreprindere, m-am convins ca tehnologii moderne se prevăd acolo şi că această întreprindere este una dintre cele mai moderne din Europa. În total, proiectul necesită investiţii de 15 milioane de lei.

 

Construcţia întreprinderii a fost sistată pentru că proprietarul şi autorităţile oraşului nu au ajuns la o înţelegere. Acolo nu a fost nici primarul, nici viceprimarul», relatează într-un interviu, preşedintele fracţiunii PCRM şi consilierilor apartinici din CMC, Vasili Chirtoca.

 

Dacă primarul capitalei şi-ar fi dorit cu adevărat să soluţioneze această problemă, el ar fi atras atenţia la o asemenea premisă rezonabilă. Însă, autorităţile liberale nu caută soluţii uşoare, ieftine şi, important, raţionale. Pe ei îi interesează proiectele personale. Dacă să construiască, atunci numai ceea pe ce Europa va aloca cît mai mulţi bani, iar apoi, să aducă în Moldova gunoiul lor european.

 

Ministerul Mediului, care, la fel, este condus de liberali, gîndesc tot aşa de «extins». Instituţia propune construcţia a trei întreprinderi scumpe pentru prelucrarea deşeurilor — la nord, sud şi centrul republicii. Costul proiectului — 120 de milioane de euro. Banii, din nou, vor fi solicitaţi de la investitorii străini şi, posibil, chiar îi vor primi. Împreună cu gunoiul european. Dar cum rămîne cu Moldova? Lor nu le pasă de ea.
 
Natalia Lujina
 
скачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: