Primăria turcită

Primăria generală a capitalei a decis să-şi amintească de o «jale a întregului popor» cu vechimea de două sute de ani. Şi anume: semnarea la Bucureşti, la 16 mai 1812, a tratatului de pace între Imperiul rus şi cel Otoman, care a pus capăt războiului ruso-turc din anii 1806-1812. Conform respectivului tratat, Porta a cedat Rusiei ţinutul Basarabia.

Deşi se află în vîltoarea pregătirilor de nuntă, «primărelul» nostru n-a uitat despre această dată şi a ordonat să fie coborîte în bernă drapelul de stat, drapelul capitalei şi drapelul Uniunii Europene de pe edificiul primăriei. Totodată, de drapelul coborît în bernă al Republicii Moldova a fost legată o panglică neagră. Nu ajungea doar o lacrimă zgîrcită de bărbat pe obrajii lui Dorin Chirtoacă şi Nistor Grozavu, la fel cum nu ajungeau şi bocetele îndurerate ale personalului feminin al municipiului.

De bună seamă, «aniversarea anexării Basarabiei la Imperiul rus» este un eveniment neplăcut. Pentru Imperiul Otoman. Dar eu, în naivitatea mea, credeam că la primăria Chişinăului lucrează nu turci, ci, aşa cum se identifică ei înşişi pe sine, români.

De aceasta ne-a convins şi ulcica de pămînt din capitală, dăruită de Dorinel nu preşedintelui Turciei, ci lui Traian Băsescu, preşedinte al României.

Dar s-a dovedit că am greşit. Şi primăria noastră a îndemnat şi alte instituţii să adere la respectiva acţiune şi să coboare în bernă drapelele de stat «în memoria evenimentelor care au avut loc la 16 mai 1812 ca rezultat al semnării tratatului dintre Rusia şi Turcia».

Îl îndemn pe Dorin Chirtoacă să nu se mulţumească cu ceea ce a obţinut pînă acum şi să facă următorul pas în această direcţie. După cum ne dictează logica, dacă alungarea turcilor din Basarabia este considerat un eveniment funebru, în acest caz, ziua cînd turcii i-au impus Moldovei bir şi i-au pus pe gît jugul lor trebuie declarată sărbătoare naţională.

În contextul dat, involuntar, îţi aminteşti spusele profesorului Preobrajenski care, pe bună dreptate, afirma că dezordinea nu începe prin umblători, ci în capetele oamenilor, şi destinaţia primăriei nu e de a organiza acţiuni politice, ci de a avea grijă de starea bună a oraşului.