Regimului nu-i pasă

Încă nici un guvern nu a pus atît de cinic țara în genunchi în fața donatorilor externi de dragul următoarei porțiuni de credite

Țara e în pragul unor vremuri grele, deși ne pare că viața noastră mai grea decît astăzi nu poate fi; ne așteaptă reforme nepopulare, despre care însă guvernarea ne spune că sunt «foarte necesare». «De faptul că poporul, de fapt, se îneacă în sărăcie, nouă, în principiu, nu ne pasă». Cam așa poate fi caracterizat principalul mesaj al prim-ministrului Filip la întrevederea cu Johannes Hahn, comisar european pentru extindere și politică de vecinătate.

Trădarea nu miroase?

După scandaloasa asumare de către Guvern a responsabilității pentru legile antipopulare, a devenit clară graba în care această afacere a fost «preparată» de regimul guvernant. S-a descoperit că treaba, practic, a mers ca pe roate: s-a reușit să se ajungă la înțelegeri principiale cu FMI, în sensul că puterea guvernantă din Moldova a capitulat necondiționat în fața tuturor condițiilor puse de creditor. Și ca să obțină un nou program cu FMI de acum în luna octombrie a anului curent, cabinetul de miniștri, cu acordul tacit al majorității parlamentare corupte, a concesionat Moldova stăpînilor din străinătate.

Guvernarea nu a putut să nu spună chiar nimic despre planurile sale, de aceea s-a redus doar la o declarație succintă referitoare la «16 condiții principale înaintate de FMI», care, chipurile, dacă nu vor fi îndeplinite, vai de noi — bugetul se va subția și mai mult, deci, pensiile și salariile bugetarilor nu vor putea fi achitate.

Trădarea intereselor naționale, — anume cu asta se ocupă astăzi majoritatea guvernantă –, trădare pe care o ascunde sub o învelitoare frumoasă (și o face mai mult pentru partenerii externi occidentali și europeni) cu denumirea «reforme».

Și, ca să vedeți, pe primul loc se află nu combaterea corupției și anchetarea dosarului privind furtul miliardului, ci reforma sistemului de pensionare și reforma administrativ-teritorială. Ce o așteaptă pe Moldova după implementarea acestora — ne dăm seama cu toții. Reforma sistemului de pensionare va conduce la înghețarea majorării pensiilor și la mărirea vîrstei de ieșire la pensie atît pentru femei, cît și pentru bărbați. Ceea ce se face pentru a reduce cheltuielile bugetare în sectorul social, asta fiind una din condițiile-cheie ale FMI.

Iar reforma administrativ-teritorială e ca o adevărată bombă pentru întreaga țară. Multe primării pur și simplu vor dispare după optimizarea organelor puterii locale atunci cînd vor dispărea multe centre raionale. Următoarea, foarte dureroasă, etapă a acestei reforme dure va fi închiderea în continuare a școlilor, grădinițelor de copii și instituțiilor medicale. De acum astăzi, în multe sate din țară sunt închise punctele medicale, și asta în situația în care în respectivele localități alte instituții medicale nu există. Și acum, pentru o consultație a medicului, bolnavii trebuie să parcurgă o distanță de mai mulți kilometri pînă la centrul raional. Sunt frecvente cazurile cînd la oameni grav bolnavi nu poate fi chemat serviciul de ajutor medical urgent.

Dar acestea, cum se spune, sunt «floricele» în comparație cu acel colaps care așteaptă țara chiar în lunile următoare în cazul în care vor fi îndeplinite cerințele FMI.

Cabinetul de miniștri a decis în mod foarte simplu să pună miliardul de dolari furat din cele trei bănci pe umerii contribuabililor moldoveni. A decis pe tăcute, în spatele Parlamentului. Marți, 27 septembrie, la ședința extraordinară a Parlamentului, șeful cabinetului de miniștri a motivat angajarea responsabilității de către Guvern pentru pachetul de legi propus prin faptul că aceasta, adică asumarea de responsabilitate, a fost, chipurile, coordonată cu FMI și aprobată de majoritatea parlamentară.

Celelalte fracțiuni — cele de opoziție — au fost puse în fața unui fapt de acum săvîrșit. Probabil, și în cazul dat dlui Filip nu i-a păsat de imagine, doar, cum se spune, scopul îndreptățește mijloacele, chiar dacă acest scop se atinge cu sîngele poporului.

Prim-ministrul Filip a mers la acest pas în mod intenționat. De aceea, avem speranța, de acum la viitoarea ședință a Parlamentului, cabinetul lui va fi demisionat.

Politica de nimicire

Însă e specifică nu însăși demisia actualului cabinet de miniștri. Prim-ministrul Filip este doar acolit docil al acelei bande oligarhice care a capturat Moldova în anul 2009.

Astăzi, orice s-ar face în țară sub pretextul unor reforme nu e altceva decît promovarea unei politici de nimicire. Nimicirea economiei naționale, a suveranității politice, nimicirea conștiinței naționale, nimicirea păturilor social vulnerabile ale populației, pe care guvernarea le condamnă la moarte în sărăcie, nimicirea sferei educaționale și a celei de asistență medicală.

În schimb, moldovenii primesc un aisberg de populism. Mult trîmbițata semnare a Acordului de Asociere cu UE este o verigă din același lanț al nimicirii Moldovei. Iurie Leancă, cel care, fiind prim-ministru, și-a pus semnătura sub acest document și cel care a pus umărul la furtul miliardului din sfera noastră bancară, acum ar trebui să se afle la închisoare. Dar, în loc de asta, el o face pe politicianul din opoziție «în mănuși albe». Lui Valeriu Streleț, care de asemenea pe multe le-a făcut boacănă aflîndu-se în funcția de șef al cabinetului de miniștri, în loc de cătușe, i s-a dat lumină verde ca să-și dezvolte în continuare businessul. De altfel, și Partidul Democrat, care și-a supus fățarnicii și transfugii în Parlament și în Guvern, de asemenea ar trebui să trezească interesul instanțelor de judecată.