Sindromul maniacal al Ministerului Educației
РУС. MOLD.
» » Sindromul maniacal al Ministerului Educației

Sindromul maniacal al Ministerului Educației

4-10-2016, 09:03
Viziuni: 413
  
Versiunea de tipar   
Sindromul maniacal  al Ministerului EducațieiExperimentele asupra sistemului de învățămînt și pedagogilor moldoveni continuă. Autoritățile au mai pregătit un cadou cu ocazia Zilei Profesorului

Epidemia inovațiilor a inundat sistemul educației. La capitolul implementarea reformelor absurde, ministra Educației, Corina Fusu a decis să o depășească pe predecesoarea sa, fosta reprezentantă a PLDM, Maia Sandu.


Se pare că problema modificării retribuirii muncii o urmărește demult pe ministră. Funcționarii noștri guvernamentali suferă de o permanentă mîncărime de palme — ba trebuie să schimbe mobila în apartament, ba să implementeze o reformă.

 

Tendința de a schimba sau reforma ceva s-a transformat într-un sindrom maniacal.

 

Tainele ministrului liberal

 

Evident, noua formulă de remunerare a muncii profesorilor, ca și unul din punctele reformei educației, este susținută de Banca Mondială. Fără această structură, nici un funcționar guvernamental nu va îndrăzni nici să sughițe. Înainte de a întoarce totul cu picioarele în sus, Corina Fusu a decis să invite specialiștii unei companii baltice de consultanță. Chipurile, să confirme și ei că reformele sunt necesare iar adevărul este de partea reformatorilor…

 

La rîndul lor, experții străini au început să depună efort, să caute adevărul și au dezvălui ministrului Educației taine oribile. În special, ei au ajuns la concluzia că sfera educației, demult, nu mai constituie o atracție pentru tinerii specialiști. Cum s-a putut întîmpla că, pînă acum, nimeni nu a raportat doamnei ministru despre acest lucru? Doar unul din zece absolvenți ai universităților pedagogice preferă să activeze după specialitate, așa că undeva peste cinci ani, din numărul total al pedagogilor, jumătate — vor fi la vîrsta de pensionare.

 

De altfel, Fondul Monetar Internațional, încă acum patru ani, a înaintat cerința ca pedagogii pensionari să fie lejer demiși din funcție dacă în școală vrea să vină să lucreze un tînăr specialist. Acum, profesorii pensionari nu sunt incluși în tabelul de cadre, iar administrația școlilor încheie în raport cu ei contracte pe termen de un an. Mai exact — pe un an de învățămînt care constituie 9 luni de zile. Și dacă profesorul, din devotament pentru profesia sa, muncește peste program, iar pedagogii care se respectă rămîn alături de elevii lor în perioada examenelor, nimeni nu-i stabilește nici un surplus la salariu. Așa că, în realitate, această stare de lucruri este comodă pentru Ministerul Educației. Cu cît mai mare este numărul pedagogilor pensionari, cu atît mai semnificativ se poate economisi.

 

Experții baltici au mai făcut o concluzie importantă: motivul fluxului tinerilor profesori din sistemul de învățămînt se ascunde în salariile mici în condițiile unei munci deloc ușoare. De asemenea, ei au ajuns la concluzia că «remunerarea în funcție de orele și stagiul de muncă nu motivează, întrucît nu se iau în calcul realizările pedagogului și dezvoltarea sa pe cîmpul profesional. Obținerea categoriilor pedagogice este neatractivă pentru că se remunerează puțin».

 

În acest fel, primim aproape că aceeași formulare la care au ajuns, pînă acum, funcționarii din sistemul ocrotirii sănătății — remunerarea trebuie să aibă loc reieșind din performanțele personale. Pardon, dar gradele didactice în baza la ce au fost oferite? Oare nu pentru aceleași performanțe? Pur și simplu, cineva adoră să încîlcească tot mai mult mecanismele de remunerare a muncii.

 

Și, evident, cercetătorii baltici și-au anunțat verdictul precum că reforma educației este necesară, pentru că, în opinia lor, în școlile cu un număr mare de elevi procesul educațional este mai calitativ. Așa că, unica soluție este optimizarea instituțiilor de învățămînt. Corina Fusu, probabil, cînd a auzit această încheiere, a bătut fericită din palme, cu toate acestea, rămîne neclar cum influențează acest lucru salariile profesorilor și evaluarea performanțelor lor profesionale.

 

Profesori multidisciplinari

 

Corina Fusu a declarat bucuroasă că va susține implementarea practicilor europene. În mod special, pentru continuarea optimizării procesului educației va fi examinată chestiunea cu privire la pregătirea multidisciplinară a cadrelor didactice. Profesorul este și cititor, și plugar și naist.

 

În majoritatea cazurilor, în liceele și gimnaziile atît din orașe cît și de la sate, se atestă o lipsă acută de profesori de geografie, istorie, fizică, matematică și chimie. Poate oare un geograf sau un istoric să predea matematica, sau un chimist — fizica? Spre exemplu, la prima vedere, chimia și fizica au multe în comun, totuși, în atenția ministrului, sunt două științe diferite care necesită studii aprofundate. Și pentru a asimila la modul corespunzător cele două științe, 4-5 ani de studii universitare pot fi insuficienți. Apropo, în perioada sovietică, pedagogii, de asemenea, primeau specialități combinate, dar era una de bază, cea de-a două — cu caracter suplimentar. Ce presupune, însă, pedagogia multidisciplinară contemporană, trebuie de concretizat la specialiștii Băncii Mondiale.

 

Cine va plăti?

 

În linii generale, părțile — Ministerul Educației din Moldova și compania baltică de consultanță, au decis să se împrietenească, să creeze grupuri de lucru și să continue contemplarea noului sistem de remunerare a muncii pedagogilor.

 

Nimeni nu neagă profesionalismul consultanților de peste hotare, dimpotrivă, judecînd după reclamă, este vorba despre un partener destul de respectabil. Dar în ce domeniu? Spectrul serviciilor este vast. Printre toate, include în sine evaluarea reformelor, transformărilor și măsurilor în sfera politicilor de stat, inclusiv, programele și proiectele convenite cu UE, de asemenea, evaluarea impactului noilor reguli de reglementare guvernamentală pînă și după intrarea lor în vigoare. Interesant, cît va costa serviciile acestei companii? Practica demonstrează că asemenea consultații sunt evaluate la zeci și chiar sute de mii de euro. Și cine va plăti pentru toate? Este naiv să credem că acești consultanți vor lucra de dragul ochilor frumoși ai ministrei.
 

Stimulul este în stabilitate

 

În sistemul educației va crește numărul locurilor vacante
 

Problemele legate de cadre în sistemul educației au început să se aprofundeze odată cu venirea alianței pestrițe la conducerea statului. De la bun început, guvernarea liberal-democrată a început să creeze probleme pentru a le rezolva apoi cu intensitate mimînd faptul că muncesc pentru binele poporului. Dar, dacă nu ar fi existat alianța de guvernare, nu ar fi existat nici aceste probleme, cel puțin, nu într-un grad atît de sever.

 

Deficitul cadrelor didactice în țara noastră este o problemă cu care ne confruntăm nu pentru prima dată. În acest an, școlile din republică au scos la concurs 1252 de locuri vacante. În realitate, în luna august, pe piața muncii au fost înregistrați 654 de tineri specialiști în pedagogie. Ei ar fi putut, cel puțin în jumătate, să rezolve problema cadrelor, însă, preferă să activeze în instituțiile de învățămînt din orașe. La ora actuală, din cauza deficitului de cadre didactice, și fără implementarea a tot felul de inovații, profesorii din multe sate se văd nevoiți să predea mai multe discipline, de altfel netangențiale. Această stare de lucruri nu sporește calitatea procesului educațional, fapt, care, de fiecare dată, este subliniat de funcționarii din cadrul Ministerului Educației cînd justifică optimizarea distructivă.

 

Acolo unde problema cadrelor devine foarte serioasă, se rezolvă pe cît se poate de simplu — instituția de învățămînt este lichidată. Tinerii nu vor să meargă la sate nu doar din cauza salariilor mizere, deși, acesta este principalul motiv. Există sute de cazuri cînd tinerii specialiști se angajează la muncă în liceele și gimnaziile rurale, iar instituția nimerește în ghilotina optimizării.

 

Anterior, atunci cînd la guvernare se aflau comuniștii, absolvenților li se acordau suporturi solide, posibilitatea de a achiziționa o locuință. Acum, nu se mai procedează la fel. În timpul guvernării PCRM era stabilitate. Pedagogii știau că, la fel ca și altor funcționari de stat, li se vor majora periodic salariile. În timpul guvernării comuniste, salariile pedagogilor au crescut de 12 ori. Nu este oare acesta un stimul?

 

Și nu are nevoie sistemul educațional de reforme distructive și costisitoare, nu este nevoie de optimizări, nu trebuie de transformat toți profesorii în manageri hîtri-înțelepți, pur și simplu, tratați-i cu respect. Oferiți-le oamenilor salarii decente, creați condiții civilizate de viață la sate și orașe, modernizați procesul de învățămînt, dar fără trucuri europene. Și la noi totul va fi bine. Dar, oare de asta își bat capul actualii guvernanți!
 
Natalia Lujina
 
скачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: