După formula inechității

Reforma antisocială a sistemului de pensionare constituie un rezultat firesc al conducerii guvernelor puterii liberal-democrate

Comuniștilor deseori li se reproșează că ei au înghețat vîrsta de pensionare și, la timpul lor, nu au schimbat în mod cardinal sistemului de pensionare. Dar așa-numiții analiști trec sub tăcere faptul că în perioada guvernării PCRM salariile au crescut de mai multe ori, pensiile erau indexate și, pe parcursul a 8 ani, s-au mărit în medie de 9 ori. Iată de ce nu avea sens ca sistemul de pensionare să fie recroit strict după tiparele occidentale. Să fie corectat — da, însă nu modelat la insistența și dictarea donatorilor străini.

Celor care vor supraviețui, le va fi bine

Declarînd că doar reforma antisocială a pensionării va salva sistemul de pensionare din Moldova, premierul Pavel Filip recunoaște astfel totala impotență a Guvernului și a întregii puteri corupte din Republica Moldova. În calitate de stimulent excitant, FMI propune credite, însă pentru ele Guvernul trebuie să plătească cu bunăstarea cetățenilor din categoria așa-numitei a treia vîrstă.

Experții, — în temei, cei străini, – susțin că, în cazul în care nu va fi înfăptuită reforma, peste cîțiva ani, sistemul de pensionare se va prăbuși. Iar premierul susține că totul se face, chipurile, pentru ca pensionarii să poată duce o viață demnă. O spune, însă, cu o rezervă: înainte ca să trăiască mai bine decît astăzi, ei vor trebui să trăiască ceva un pic mai rău decît astăzi. Iar celor care le va reuși să supraviețuiască acest «un pic mai rău», peste zece ani le va fi mai bine.

Ramolirea sistemului de pensionare este condiționată de cîțiva factori. Unul din ele este migrația. Pe parcursul ultimilor șapte ani, numărul cetățenilor care pleacă peste hotare nu s-a micșorat, după cum promiteau guvernările alianțelor, ci dimpotrivă, a crescut. Pe lîngă asta, din cauza impozitelor peste măsură de mari, mulți patroni preferă ca partea cea mai mare a salariului s-o achite în plicuri. În plus, unii producători ascund o parte din veniturile lor. Sunt doar cîteva cauze din care bugetul de stat și bugetul asigurăii sociale nu primește sute de milioane de lei. Să adăugăm la acestea furturile din mijloacele statului, care ajung la miliarde.

Dar, ocolind problema furtului miliardului și a falimentării sistemului bancar, Guvernul anume migrației în masă îi atribuie rolul acelei bombe cu explozie întîrziată, care va arunca în aer sistemul de pensionare. Populația aptă de muncă continuă să părăsească țara și o parte considerabilă a cetățenilor Moldovei plecați nu mai revin la baștină.

Conform practicii mondiale, unui pensionar trebuie să-i revină 3-4 lucrători.

Conform statisticii, dacă în anul 2000 corelația populația ocupată în cîmpul muncii — pensionari era în Moldova 2,1:1, în 2010 — 1,8:1, acum respectivul raport cu greu ajunge la indicele de 1,2:1, și această breșă continuă să crească. Vorbind despre sistemul de pensionare, Guvernul nostru folosește anume acest argument în calitate de atu. Dar nimic nu spune despre faptul ce anume a făcut guvernarea în ultimii ani pentru a mări numărul locurilor de muncă și a-i întoarce pe cetățenii noștri acasă de pe unde sunt plecați.

Timpul dumneavoastră a expirat

Proiectul sistemului de pensionare, elaborat de Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, în opinia ministerului, propune o formulă clară de calculare a pensiilor. Ce-i drept, deocamdată nu prea este clar cum va fi aplicată ea în practică.

«Pe nou», vom începe să ne primim pensiile din aprilie 2017. Chiar și cei care timp de 15-20 de ani au lucrat peste hotare și, deci, nu prea au investit mijloace în fondul social, vor putea beneficia de pensii de vîrstă, acestea fiind, practic, egale cu cele pe care le primesc oamenii care au lucrat în Moldova. În această privință, specialiștii de la Ministerul Muncii au explicat că se propune să fie efectuată o recalculare și a veniturilor obținute după anul 1999, la nivelul veniturilor existente. Adică, a pensiilor celor care întreaga lor viață au muncit în mod legal.

Aceasta este, în esența ei, o reevaluare a pensiilor, care, conform datelor Ministerului Muncii, va conduce la majorarea lor cu 5-25 procente. Dar asta nu se va întîmpla imediat, ci pe parcursul a 10 ani. Adică, cei care s-au pensionat în acea perioadă, peste zece ani vor avea mai mult de optzeci. În condițiile vieții noastre de astăzi, oare cîți dintre pensionarii noștri vor ajunge la o vîrstă atît de înaintată?

Acum să vorbim despre însăși formulă. Mărimea pensiei va fi calculată reieșind din venitul din care au fost defalcate impozitele corespunzătoare. Mai simplu, anume impozitele defalcate în fondul de asigurare socială constituie viitoarea pensie a cetățeanului. Potrivit noii formule, venitul va fi indexat în funcție de creșterea salariului mediu pe țară. Va fi aplicat un coeficient pentru fiecare an de participare la sistemul de asigurare socială. De aceea, susțin cei care au elaborat formula, pentru cetățean va fi mai avantajos să se pensioneze cît mai tîrziu.

În cadrul unei emisiuni televizate, consilierul principal pentru probleme de sănătate și dezvoltare socială al prim-ministrului, Mircea Buga, a dat cîteva exemple de calculare a pensiilor pînă la 1 aprilie 2017 și după asta. Conform spuselor dumnealui, dacă o femeie cu vechimea de muncă de 27,5 ani și cu salariul mediu în toată perioada respectivă de 1313 lei va ieși la pensie în decembrie anul curent, mărimea acesteia va fi de 872 de lei, în această sumă intrînd și indexarea din aprilie cu 6,8% și adaosul de 12% în perioada de după 1999. Dar dacă această femeie se va pensiona după 1 aprilie 2017, ea va primi imediat o pensie de 1174 de lei.

Și încă un exemplu adus de domnul consilier. Dacă vechimea în muncă e de 33 de ani, iar salariul mediu — de 1892 de lei, pensia calculată în decembrie 2016 va fi de 950 de lei, pe cînd, fiind calculată după 1 aprilie 2017, mărimea ei va fi de 1862 de lei. Adică, — chipurile, — cîștigă cetățenii care se vor pensiona după 1 aprilie. Cei care s-au pensionat mai devreme, chiar și cu indexările pensiilor, nicidecum nu vor ajunge să aibă pensii de aceeași mărime. În acest caz, despre ce fel de dreptate este vorba?!

Și încă ceva. Dacă e să continuăm tema simplității formulei, să luăm în calcul faptul că, pensionîndu-se, omul va primi atîta cît a transferat în fondul de asigurare socială. În cîți ani trebuie să împartă el această sumă? Cinci, zece, cincisprezece? Nici un om, pensionîndu-se, nu poate ști cît mai are de trăit după asta. Sau într-un careva moment, cînd banii acumulați se vor epuiza, pensionarului i se va spune că, gata, timpul lui a expirat?!.. Cîte cineva va pleca fără întoarcere chiar înainte de a ajunge la timpul odihnei binemeritate. În acest caz, ce se va face cu banii acumulați de dînsul în fondul de pensionare?

În goană după pensii

În timp ce principalele «subtilități» ale reformei sistemului de pensionare sunt ascunse sub frazele generale ale funcționarilor despre pensii echitabile și demne, oamenii de rînd se gîndesc dacă vor ajunge să trăiască pînă la atingerea vîrstei de pensionare, odată ce va fi mărit censul de vîrstă și vechimea de muncă.

Vechimea de muncă este mărită de la 30 la 33 de ani pentru femei și de la 33 pînă la 36 — pentru bărbați. Se poate presupune că cetățenii noștri se vor strădui să lucreze, cum se spune, pînă la victorie. Cu alte cuvinte, pînă nu vor fi alungați sau pînă nu vor fi scoși cu picioarele înainte. Dar asta în cazul în care vor avea de lucru și în cazul cînd starea sănătății le va permite să lucreze. În caz contrar, vor primi pensie de invaliditate. Interesant, prin ce formulă va fi calculată aceasta?

Reforma prevede și mărirea vîrstei de pensionare. Femeile vor ieși la pensie la 62 de ani, iar bărbații — la 65. Experții autohtoni și, — principalul! — cei străini menționează că asta, chipurile, se face pentru stabilitatea reformei sistemului de pensionare. Tot ei remarcă un nivel de neînchipuit al duratei vieții, care, potrivit lor, în 2015 a fost de 71,5 ani. Și acest nivel, ne asigură experții, va crește. Asta chiar dacă, în prezent, durata vieții în Moldova e mai mică decît în țările europene în care censul de pensionare este majorat.

Chiar însă și la această durată a vieții, care în cazul bărbaților alcătuiește 67,5 ani, iese că bărbatul va lucra pînă la vîrsta de 65 de ani, va avea o vechime de muncă de 36 de ani, după care va mai trăi doar încă 2,5 ani. Se poate întîmpla că el în general nu va ajunge să trăiască pînă la vîrsta de pensionare. Nu prea seamănă să fie cu adevărat cel mai echitabil sistem de pensionare…

Coada străină

Autorii reformei sistemului de pensionare nu uită să tot repete că la crearea acestui document n-au participat în mod direct nici Banca Mondială, nici Fondul Monetar Internațional. Dar coada străină a «partenerilor de dezvoltare» se simte în toate — și la nivelul discuțiilor particulare, și în recomandațiile oficiale insistente ale țărilor donatoare.

Încă în scurta aflare a lui Chiril Gaburici în funcția de prim-ministru, el a primit un document transmis prin ambasadorii țărilor occidentale — o notă informativă din partea partenerilor de dezvoltare ai Moldovei. În aceasta se afirma că, în prezent, sistemul de pensionare existent în Moldova prevede plăți neadecvate. Iată de ce, în următoarele 12 luni, este necesar să fie efectuată o reformă a acestui sistem, care, pentru început, să prevadă nivelarea vîrstei de pensionare pentru bărbați și femei, aceasta urmînd să fie de 62 de ani. În următorii ani, vîrsta de pensionare pentru femei și bărbați trebuie să fie mărită pînă la 65 de ani.

Anul recomandat pentru respectiva reformare a sistemului de pensionare demult a trecut și, după cum se vede, asemenea «mesaje» primește și actualul prim-ministru, Pavel Filip. Nu e greu să-ți dai seama că semnarea noului acord cu FMI a fost condiționată de un șir de angajamente de efectuare a diferitelor reforme, printre care și cea a sistemului de pensionare, fiind vorba, desigur, și despre majorarea censului de vîrstă.

Și, în general, se creează impresia că reforma, în multe privințe nefinisată, a fost în mod grabnic aprobată de Guvern doar pentru a mări pragul de pensionare și, astfel, a-și face dare de seamă în fața FMI. Doar bugetul de stat are găuri de miliarde, pe care Guvernul intenționează să le acopere cu ajutorul unor credite străine. Printre altele, nici pe departe în toate țările europene pragul de pensionare e de 65 de ani, ci doar în acele în care există în înalt nivel de trai. Nivel la care cetățenii Moldovei, ne dăm seama cu toții, pot doar să viseze.

Națiune care îmbătrînește

Cu pensia de astăzi este imposibil să trăiești, iar la cea din viitor nu se știe dacă vei ajunge. Într-o atare situație s-au pomenit în Moldova pensionarii și oamenii care se apropie de ieșirea la pensie. În plus, noi cu toții ne-am pomenit în fața unui fapt incontestabil — națiunea îmbătrînește, iar să rețină tineretul acasă, nimeni nu se găndește.

În anul 2000, coeficientul îmbătrînirii demografice în Moldova se afla la nivelul de 13,6%, în 2013 — de 15,7%, în 2014 — de acum de 16,2%. Cu alte cuvinte, populația noastră a început să îmbătrînească activ în anii guvernării liberal-democratice.

Numărul oamenilor în etate crește, ei n-au cu ce să fie hrăniți — de aici pornesc programele antisociale din ultimii ani, direcționate spre micșorarea duratei de viață a oamenilor în etate.

La începutul lui 2015, pensia medie de vîrstă alcătuia 1191,8 lei, din 2011 crescînd doar cu 32%. Anul trecut, minimumul mediu de existență pentru pensionari a fost de 1437,4 lei. Deci, acoperirea lui cu pensia medie de vîrstă alcătuiește circa 83%. Ar fi bine ca cel care a stabilit suma minimumului de existență să încerce el însuși să trăiască cu acești bani.

Poporul și slugile lui

Dacă ar fi ca pensiile să se calculeze în mod echitabil, ar fi necesar ca pensiile deținătorilor puterii, dacă să nu fie egalate (asta tot n-ar prea fi pe dreptate), cel puțin, ca mărime, să fie apropiate în mod considerabil de pensiile cetățenilor de rînd. O asemenea reformă a sistemului de pensionare ar consimți-o majoritatea cetățenilor Moldovei.