«De acum înainte — niciodată!»

Pentru a evita posibilitatea repetării Holocaustului față de orice etnie, sunt necesare investigații profunde

Joi, 9 februarie, în Sala Europei din edificiul Parlamentului Republicii Moldova, a avut loc prezentarea cărții «Ghetoul din Chișinău, 1941-1942» a lui Paul Shapiro, director al Oficiului pentru Relații Internaționale al Muzeului Holocaustului din Washington.

La prezentarea cărții au participat deputați în Parlamentul Moldovei, Ambasadorul SUA în țara noastră, James Pettit, precum și alți reprezentanți ai misiunilor diplomatice acreditate în Republica Moldova.

Considerînd drept datorie a sa…

Paul Shapiro a fost numit director al Oficiului pentru Relații Internaționale al Muzeului Holocaustului din Washington în anul 2016. Pînă la asta, din 1997 pînă în 2016, el s-a aflat în fruntea Centrului Jack, Joseph și Morton Mandel pentru Studii Avansate ale Holocaustului, prin această acitivitate contribuind la eforturile Muzeului de Studiere a Holocaustului din Statele Unite ale Americii și la nivel mondial. Anterior, pe parcursul a 10 ani, Paul Shapiro a participat la activități legate de completarea bazei de arhivă a Muzeului Holocaustului.

 În anii 2003–2004, Paul Shapiro a fost autorul principalelor capitole din Raportul Comisiei Internaționale pentru Holocaustul din România, condusă de Elie Wiesel. Paul Shapiro a contribuit la deschiderea accesului la arhivele Serviciului Internațional de trasare, care deține cea mai extinsă și cea mai închisă din lume bază de materiale despre Holocaust.

În cadrul prezentării lucrării sale «Ghetoul din Chișinău, 1941–1942», Paul Shapiro a subliniat că pentru el este o mare datorie și o colosală onoare studierea temei Holocaustului, care a devenit o pagină tragică în istoria Moldovei.

«Sunt recunoscător Parlamentului Moldovei, care a adoptat Declarația cu privire la Raportul Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului sub conducerea lui Elie Wiesel. Este foarte important ca tînăra generație să studieze și să cunoască ce este Holocaustul.

Cartea am scris-o în baza unor materiale unice. În lucrare sunt prezentate circa 50 de documente selectate din mai mult de 1000, care descriu evenimentele ce s-au produs aici, la Chișinău. Nu există nici o îndoială că faptele sunt veridice. Pentru ca oamenii să simtă profunzimea acestei tragedii, este necesar de a asigura o reflectare cît mai largă a evenimentelor din acele timpuri», a spus autorul.

Să ne unim eforturile

Ina Șupac, conducătorul fracțiunii parlamentare a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, a atras atenția celor prezenți asupra faptului că, la ziua de astăzi, instituțiile de învățămînt din Moldova nu dispun de manuale de istorie în care ar fi inclusă și tema Holocaustului. În opinia Inei Șupac, manualele de istorie în care nu poate fi găsit nici un cuvînt despre Holocaust în teritoriul Moldovei trebuie să fie scoase din uz. Ina Șupac consideră că Parlamentul Moldovei, în comun cu Ministrul Educației, trebuie să-și unească eforturile pentru ca elevii zilelor noastre să poată obține cunoștințele necesare la respectiva temă.

«Este foarte important ca lucrarea lui Paul Shapiro «Ghetoul din Chișinău, 1941-1942» să fie prezentată pe larg în instituțiile de învățămînt din Moldova. În acest context, voi menționa că, în prezent, în Moldova trăiesc 75 de oameni care dețin titlul Omul fără prihană al lumii, și asta pentru că ei au salvat viața multor familii de evrei și romi. Este necesar de a efectua și în continuare studii în această direcție, pentru ca să putem afla numele altor eroi. Haideți să ne unim eforturile, ca să spunem, cu toții împreună: «Mai mult niciodată!». De acum înainte, mai mult niciodată să nu se mai întîmple ceea ce s-a întîmplat la Chișinău în anii 1941–1942», a subliniat conducătoarea fracțiunii PCRM.

E timpul să fie făcut următorul pas

Munca lui Paul Shapiro merită respect și o mare recunoștință, a declarat în cadrul discuțiilor Oleg Reidman, deputat în fracțiunea parlamentară a PCRM. Parlamentarul a menționat că istoria omenirii cunoaște numeroase cazuri și perioade de prigoniri în masă, de persecutări, de nimicire a oamenilor. Oleg Reidman și-a exprimat regretul în legătură cu faptul că fenomenul Holocaustului e doar fixat, nu însă și explicată natura lui.

«Fenomenul Holocaustului constă în faptul că oamenii au fost supuși urmăririi și nimicirii pentru apartenența lor la o anumită etnie. Cauzele acestora au fost oare premisele economice sau politice, ura zoologică a unor lideri ce partid? E o întrebare ce, deocamdată, rămîne fără de răspuns. În opinia mea, astăzi, studii profunde privind cauzele, forțele motrice ale acestui fenomen, cu regret, nu există. Pentru ca să evităm posibilitatea repetării unor comportări asemănătoare față de orice etnie, avem nevoie de cercetări.

În opinia mea, din partea păturilor politice care au condus acest proces, cea mai mișelească faptă este pervertirea populației locale și atragerea ei în mod josnic la coparticipare prin propunerea unor bunuri, a unor recompense în schimbul celor pe care-i vor trăda sau îi vor omorî. Această e o catastrofă în conștiința oamenilor, e o manipulare a lor și o influențare nefastă a întregii societăți. Printre documentele referitoare la Holocaustul din teritoriul Basarabiei și al Bucovinei de Nord sunt și documente care mărturisesc că a existat și o rezistență în fața acestor josnicii. Cei care au fost martori și mai sunt în viață trebuie chestionați, ca să înțelegem cum de a fost posibil să apară un asemenea fenomen.

 Valul de recunoaștere a Holocaustului de către toate guvernele și parlamentele a mers prin toată Europa. Muzeul Holocaustului din SUA, care este centrul adunării din întreaga lume a documentelor despre Holocaust, la etapa dată, ar putea să facă următorul pas: să elaboreze o metodică și să studieze cauzele, forțele motrice, motivele și mijloacele de contracarare a fenomenului», a menționat Oleg Reidman în discursul său.

* * *