O datorie sfîntă

Comuniştii au cinstit memoria deţinuţilor gethoului chişinăuian

Ghetoul de la Chişinău a fost întemeiat la 25 iulie 1941 în raionul numit «oraşul de jos», care iniţial era locuit preponderent de evrei. Ghetoul începea de la strada Ierusalim şi continua pînă la strada Albişoara. Teritoriul lui era îngrădit cu un gard înalt de scîndură cu lungimea de aproape cinci kilometri.

A-i şterge de pe faţa pămîntului

În teritoriul ghetoului au fost adunaţi la un loc 13 mii de evrei — de la copii sugari pînă la bătrîni. Iar către luna noiembrie 1941, aici rămăsese doar vreo mie de oameni. Unii murise din cauza condiţiilor insuportabile, pe alţii îi mînau în lagăre de concentrare, în drum nimicindu-i, iar periodic sau românii, sau fasciştii germani îi luau pe bărbaţii mai puternici şi-i duceau la lucru, bunăoară, la săpat şanţuri, de unde ei nu se mai întorceau.

Din acei deţinuţi astăzi mai sunt în viaţă doar cîţiva oameni care au nimerit în ghetoul chişinăuian fiind pe atunci copii şi care ţin minte ce s-a întîmplat şi evenimentele care au avut loc aici.

În ceea ce priveşte represaliile împotriva naţionalităţii evreieşti, deosebit de zeloşi erau ocupanţii români, în această privinţă s-a manifestat şi mareşalul Ion Antonescu, prin această atitudine faţă de evrei sperînd la un anumit ajutor din partea lui Hitler. În ghetou erau condiţii îngrozitoare pentru evrei, create special ca ei să dispară cît mai degrabă de pe faţa pămîntului. Asta era politica regimului fascist instaurată în teritoriul Basarabiei.

O amintire despre ghetoul evreiesc din Chişinău este monumentul înălţat în memoria jertfelor lui în anul 1992. El se află pe strada Ierusalim, pe teritoriul fostului ghetou, şi a fost instalat aici la iniţiativa şi pe mijloacele Asociaţiei foştilor deţinuţi ai ghetourilor şi lagărelor de concentrare naziste (autori — sculptorul Naum Epelbaum şi Semion Şoihet, arhitect emerit al Moldovei).

A cunoaşte şi a nu uita

În ziua împlinirii a 75 de ani de la crearea ghetoului chişinăuian, pe 25 iulie, membri ai Partidului Comuniştilor din
Republica Moldova, adepţi ai lui, reprezentanţi ai aparatului Comitetului Central al PCRM, ai Uniunii Comuniste a Tineretului din Moldova, ai mişcării obşteşti «Moştenitorii Victoriei», ai Uniunii Veteranilor şi Uniunii Femeilor au cinstit memoria jertfelor acestui ghetou, întrunindu-se la un miting la monumentul consacrat lor.

În luarea sa de cuvînt, Oleg Reidman, membru al CC al PCRM, deputat în Parlament, a amintit celor adunaţi acele îngrozitoare evenimente care au avut loc în teritoriul Moldovei, subliniind că ghetoul este o manifestare a teoriei mizantropice fasciste, care constituia unul din elementele de nimicire a evreilor şi ţiganilor.

«Acest monument este instalat chiar în inima teritoriului în care s-a aflat ghetoul. Această monstruoasă faptă a omenirii, cînd omul este nimicit doar din cauza apartenenţei la o anumită naţionalitate sau alta, e greu de perceput. Cu regret, în istoria Moldovei studiată în prezent în şcoli şi universităţi acest fapt tragic şi ruşinos nu este menţionat în nici un fel şi puţini dintre tinerii de astăzi cunosc cui este consacrat acest monument, ce înseamnă ghetou şi cine l-a organizat.

Vineri, pe 22 iulie, Par­lamentul Republicii Moldova a adoptat declaraţia politică de condamnare a Holocaustului. În respectivul document se indică faptul că în instituţiile de studii medii şi în universităţi în mod obligatoriu să fie studiate aceste monstruoase pagini din istoria ţării, să fie organizate diferite manifestaţii pentru tineret, care l-ar iniţia în aceste evenimente, ele mai avînd scopul ca aşa ceva să nu se repete niciodată. Însă declaraţia care a intrat în vigoare în această zi a rămas ignorată chiar şi de cei care au adoptat-o: nici reprezentanţii guvernării moldoveneşti, nici mass-media pe 25 iulie nu au marcat în modul cuvenit această dată istorică», a menţionat Oleg Reidman.

Denis Iachimovschi, prim-secretar al CC al UCTM, a declarat că Uniunea Comunistă a Tineretului din Moldova condamnă categoric şi se pronunţă împotriva discriminării după principiul de rasă.

«Cel mai îngrozitor este faptul că actuala guvernare liberal-democrată organizează un ghetou pentru propriul său popor. Chiar dacă asta nu se face prin îngrădirea unor teritorii cu sîrmă ghimpată, ci prin sărăcirea de către guvernare a poporului, aşa încît bătrînii mor de foame, tineretul este lipsit de dreptul la studii calitative şi gratuite, oamenii pur şi simplu sunt marginalizaţi. Şi ce-i asta, dacă nu un ghetou pentru poporul moldovenesc? Noi nu avem dreptul să permitem o asemenea batjocură asupra poporului, noi trebuie să fim cei care vor apăra onoarea şi demnitatea Republicii Moldova», a declarat Denis Iachimovschi.