Aniversarea de 100 de ani de la Marea Revoluție Socialistă din Octombrie ne determină se ne amintim și de alte șocuri mondiale, care au schimbat cursul istoriei
Pentru început, nu ar fi rău să delimităm termenii «revoluție» și «lovitură de stat». Etimologic, acești termeni sînt rudimentari, pentru că «revolutio», în traducere din latină, înseamnă «răsturnare». Însă, «revoluția» este ceva mult mai extins, ea se referă la modificarea tuturor aspectelor vieții sociale, în timp ce lovitura de stat, în esență, presupune doar schimbarea unei puteri pe o alta.
Moartea feudalismului
Revoluția burgheză engleză, care s-a produs în secolul al XVII-lea, a deschis era prăbușirii feudalismului care a fost înlocuit de sistemul capitalist. Principalul motiv al acestei revoluții a fost, de la sine înțeles, economic. Nobilimea engleză a început să devină burgheză și scuipa pe privilegiile de clasă. Și a început, pur și simplu, să împartă banii prin toate mijloacele posibile. Inclusiv prin expulzarea țăranilor de pe pămînturile lor în favoarea oierilor. Clar lucru, țăranilor nu le-a convenit acest lucru. Iar cei care nu se mutase în orașe au completat rîndurile proletariatului, care abia se forma atunci, au primit cu entuziasm noul curent religios — puritanismul care proclama virtuțile muncii, onestitatea, sobrietatea și alfabetizarea.
Și ei nu doreau să se împace cu situația în care erau puși. Cu atît mai mult că majoritatea erau protestanți, iar Anglia era guvernată de catolicii de la Casa Stuart.
Făceau acest lucru anapoda, ocolind parlamentul și încercau să obțină putere autoritară. Regele Carol I, în general, încerca să guverneze fără aprobarea bugetului de stat, în schimb, cu majorarea impozitelor și instaurarea monopolului. Fapt pentru care a și fost decapitat în centrul capitalei Londra.
Șeful statului a devenit lordul-protector, liderul puritan Oliver Cromwell, care a condus prosper statul insular pînă la moartea sa în anul 1658. Oliver Cromwell a fost urmat de fiul său, care nu se bucura de autoritate. Au început tulburările.
Pe 8 iunie 1660, în Anglia a fost restabilită monarhia. Însă, aceasta nu mai era monarhia anterioară în care regele era «unsul lui Dumnezeu», aceasta era o monarhie în care regele era «la mila parlamentului».
Parlez-vous?
Revoluția burgheză franceză a fost numită burgheză pentru că anume această pătură socială a contribuit decisiv la ea. Totodată, aceasta a fost o revoluție populară și de aceea consecințele ei au fost atît de radicale. Revoluția a prăbușit feudalismul și orînduirile politice și economice medievale din Franța. Semnificația revoluției burgheze din Franța nu se încadrează în cadrul unei singure țări și al unei anumite perioade de timp, pentru că ea a dat un semnal puternic progresului social în Europa.
Marea Revoluție franceză a fost, cu adevărat, una populară. La ea au participat toate păturile sociale din Franța: mulțimea urbană, meșteșugarii, intelectualitatea, burghezimea mică și mare, țăranii. Drepturile firești ale omului au fost proclamate egalitatea, libertatea, securitatea, proprietatea. Se mai prevedea libertatea cuvîntului, presei, educației generale, libertatea apartenenței la cultele religioase, libertatea de a constitui comunități populare, inviolabilitatea proprietății private, libertatea antreprenorială. Sursa puterii supreme se declara voința poporului. Se mai proclama dreptul poporului de a se răscula împotriva suprimării.
Nu s-a trecut nici fără teroare. În perioada dictaturii iacobine, în Franța au decedat circa 35 — 40 de mii de oameni.
Cu toate acestea, Marea Revoluție franceză a devenit o lecție, exemplu pentru remodelarea vieții în alte state.
Prima
În Rusia, prima revoluție s-a produs în ianuarie 1905. Ea nu a fost foarte rapidă, pentru că s-a terminat abia în iunie 1907.
Premisele revoluției au fost reducerea economiei și a ritmului industrial, lipsa roadei, datoria de stat imensă acumulată (din cauza războiului cu Turcia). În toate sectoarele se cereau reforme: de la administrația locală pînă la modificarea orînduirii statale. După anularea iobăgiei, sistemul managerial industrial necesita revizuire. Munca țăranilor era slab motivată, rămăsese doar garanțiile reciproce, teren comun și reducerea permanentă a parcelelor.
Trebuie de remarcat că revoluția din 1905 a fost bine finanțată din afară: în cadrul războiului cu Japonia au fost anunțați sponsorii organizațiilor teroriste și revoluționare. Această revoltă a cuprins toate păturile sociale din Rusia — de la țărani pînă la intelectuali. Revoluția avea menirea să stîrpească orice rămășiță a sistemului feudal-iobag, să lovească în autocrație.
Din păcate, revoluția din 1905 a fost înăbușită. În analele istorice ea a intrat ca una neîncheiată, însă, a generat schimbări importante. În mod special, a dat un impuls parlamentarismului rus prin crearea Dumei de Stat. Și, potrivit manifestului din 17 octombrie, cetățenilor li s-a oferit drepturi democratice.
Marea Revoluție din Octombrie
Fără gram de îndoială, în fruntea top-ului exemplelor diferitor revoluții stă Marea Revoluție Socialistă din Octombrie. Ea a schimbat radical nu doar istoria Rusiei dar și a întregii lumi. În consecință, s-a produs redistribuirea forțelor politice: supremă a devenit puterea proletariatului, pămînturile au fost date țăranilor, iar uzinele — în administrarea muncitorilor.
A fost și o consecință tristă, tragică a revoluției — războiul civil, care a scindat societatea în două fronturi vrăjmașe.
Revoluția din Octombrie este un fenomen complicat, controversat în viața statului rus, care pînă și astăzi trezește multe dispute. Ea a fost generată de o mulțime de cauze, care, involuntar, trebuiau să ducă la soluționarea atît de grandioasă a problemelor acumulate în țară.
Incontestabil mai este un lucru: Revoluția din Octombrie este un eveniment măreț în istoria omenirii, care a influențat enorm tot mapamondul, iar Rusiei i-a permis să aleagă calea progresivă necapitalistă de dezvoltare, să scoată țara din stagnarea seculară, să asigure creșterea, nemaivăzută pînă atunci, a ritmului economic, științei, industriei, agriculturii, să lichideze rămășițele feudale și, nemijlocit, în 1917, să o salveze de la catastrofă.
Evgheni Tamanțevскачать dle 10.6фильмы бесплатно