Rusofobia și unionismul — atuurile guvernanților Moldovei

Amnezia retrogradă constituie ultima și principala rezervă a coaliției care guvernează Moldova

S-a perindat vertiginos luna ianuarie a anului 2017. La fel de vertiginos au năvălit peste noi și evenimentele semnificative ale ei.

Inițiativele noului președinte al SUA, iar în consecință — stupoarea birocrației europene «proclintonobamiene». Ce ar putea să însemne asta? Nu cumva, cum se spune, adie a schimbări? În întreaga lume, îndeosebi în Europa, se simte apropierea a ceva ce poate să schimbe în mod cardinal agenda claselor guvernatoare și a structurilor afiliate lor.

…În Europa se mai simte o inerție a rusofobiei și a demonizării politicii Președintelui Rusiei, Vladimir Putin. Dar de aceea și se numește inerție — nu o poți opri brusc. Dar schimbările adie, ba chiar sunt evidente.

* * *

Pe acest fundal, retorica guvernanților moldoveni din coaliția majoritară — fie că este vorba despre premierul cu fața rotunjoară sau de șeful-tutore al coaliției (acel păpușar care și-a legiferat cumpărarea Partidului Democrat prin titulatura de președinte al lui), sau despre nenea Mihai Ghimpu, sau despre careva din cei rămași pe ruinele formațiunii lui Filat, sau, în cel mai rău caz, despre unii din transfugii ademeniți de păpușar, care vorbesc așa cum le prescrie scenariul ticluit de cel care i-a cumpărat, adică de același păpușar, — respectiva retorică pare a fi nu altceva decît o amnezie retrogadă. Ca și cum toate aceste personaje s-au înglodat într-un timp trecut, din care nu pot ieși.

Domnilor! Trăim în anul 2017, și nicidecum în 2012, ba chiar nici în 2015! La ce bun aceleași vorbe zgomotoase despre integrarea europeană și luminoasa cale a Moldovei de-a dreptul în pîntecele Uniunii Europene, care clocotește de indigestia migranților și de sancțiunile antirusești? Ce-i cu dumneavoastră, domnilor? Nu cumva ați cam întrecut măsura cu băutul în timpul multelor sărbători de iarnă?

Treziți-vă din amețeală! Astăzi lumea e alta! Și ceea ce a fost actual ieri, astăzi nu-l mai interesează pe nimeni. Ce-i drept, pe dumneavoastră vă interesează. Clar lucru. Că doar nu pur și simplu așa ați făcut atîtea năzdrăvănii ca să ajungeți la putere. Nu zadarnic i-ați trădat pe tovarăși, ați vîndut țara pentru doi bani… În coșul de coaliție e cald și confortabil. E și de înțeles că ați dori să ședeți în el cît mai mult timp, de dorit — totdeauna.

E adevărat, uneori, visele idioților se împlinesc. Dar nu pentru mult timp și, pare-se, numai în Moldova — în virtutea tradiției istorice de vandabilitate a elitelor și a prezenței în vecinătatea noastră a unor țări care sunt o problemă…

* * *

E spus cam categoric, îmi pare rău. Dar e spus de un om care vede bine bucătăria de politică internă și a României, și a Ucrainei. În lunile apropiate, și România, și Ucraina se vor cufunda într-un haos de probleme interne în situația unei totale impotențe a cercurilor guvernante de a soluționa într-un mod adecvat respectivele probleme.

România se confruntă cu o explozie de nemulțumiri și demonstrații. În Ucraina e război, și nu numai în Donbass, ci și în interiorul coaliției guvernante prooligarhice a naționaliștilor, a tot felul de potlogari și a nescufundabilelor personaje politice locale, care și în somn visează cum să-l răstoarne pe actualul președinte al țării și să ocupe fotoliul lui. Este absolut evident că vecinilor noștri acum nu le arde de noi și încă mult timp înainte nu le va arde.

Pînă acum, fondurile române au sprijinit activ mișcările unioniste și au ațîțat spiritele în Moldova. Tutorii americani ai Ucrainei și Moldovei continuau și ei să însuflețească rusofobia și discursul antiputin, aceste subiecte, din inerție, mai fiind prezente la un șir de posturi televizate controlate de domnul Plahotniuc.

Și aici, involuntar, apare întrebarea: dumnealui nu poate fi considerat un prost, cu atît mai mult, un idiot, și atunci, oare de bună seamă nu simte schimbările din trendurile politicii mondiale? Ce folos astăzi din rusofobie? Unde să te bagi cu ea? Doar în autsiderii Uniunii Europene sau în guvernul din umbră al SUA, din care fac parte Hilary Clinton, senatorul McCain și speculantul Soros, precum și alți domni care de acum sunt inexistenți pentru istorie. Cu toate acestea, domnul Plahotniuc, «mușcînd zăbalele», își continuă cursa pe același drum. Curios lucru! Ce o fi oare la mijloc?

* * *

Nu există nici o îndoială că Rusia va termina «presarea» situației în Ucraina. Se va întîmpla degrabă sau peste cîtva timp — nu contează. Contează că, indiscutabil, guvernarea de la Kiev se va schimba…

România? Încotro o va lua în contextul «noilor politici» ale lui Trump? Este evident că țara nu va mai fi «piatră de încercare» a strategiilor SUA în confruntarea sa cu Rusia la Marea Neagră.

Moldova are șansa istorică de a-și consolida și dezvolta statalitatea, statutul de țară neutră și principiile sociale prin venirea la guvernare a unor forțe patriotice cu adevărat promoldovenești.

* * *

Și aici, desigur, băieții de la guvernare, în frunte cu păpușarul, care s-au împotmolit în rusofobie și în obișnuitul mecanism de intrigi și coruperi, se vor strădui să scadă valul de consolidare a forțelor sănătoase ale societății, opunîndu-le mișcarea radicală de orientare unionistă «În Europa prin România». Asta am auzit-o! Dar la actuala etapă a dinamicii sociale, discursul european se va contopi tot mai mult și mai mult cu pornirile unioniste și antistatale.

Alianța de guvernare are la îndemîna sa majoritatea parlamentară și Curtea Constituțională, dar și alte atribute de mimare a democrației. Toate de acum sunt puse în funcțiune și vor fi puse în funcțiune și de acum înainte. Pe de altă parte, poporul are și el dreptul să-și hotărască destinul său. Prin participarea directă a maselor conduse de lideri cu autoritate.

Dacă situația de confruntare între forțele promoldovenești care se consolidează și antistataliști și rusofobi-unioniști va atinge cota critică, situația istorică va acționa în folosul statului multinațional, poporul va mătura mîrșava și fățarnica coaliție guvernantă cu consimțămîntul tacit al întregii comunități mondiale.