Divorţ şi numele de fată

Marea Britanie părăseşte UE. Primul cui în capacul sicriului Uniunii Europene a fost bătut în pofida elogierilor elitei politice moldoveneşti

Rezultatele referendumului naţional au arătat că 51,9%, or 16,7 milioane de britanici î-şi doresc ieşirea din «capcana europeană». Englezii «neascultători» nu au luat în calcul nici măcar petiţia premierului moldovean, Pavel Filip.

Deşi, puţin probabil că măcar cineva din locuitorii Insulelor Britanice bănuieşte despre existenţa unei asemenea personalităţi pe suprafaţa planetei. În ajunul referendumului britanic pentru aşa numitul Brexit (ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar), şeful Cabinetului nostru de miniştri a primit o copiuţă de la Departamentul de Stat al SUA şi a vociferat-o imediat, implorînd marea Britanie (GB) să nu opteze pentru ieşirea sa din blocul comunitar. Însă, din cîte se pare, comanda «aruncarea canatului!» a sunat totuşi.

Dar haideţi să discutăm despre cum va influenţa Brexit-ul asupra ţărilor membre ale UE. Deşi insularii au aplicat o lovitură puternică sub centura continentului, mai ales, în concurentul lor numărul unu — Germania. Să ne concentrăm, însă, pe consecinţele regionale ale acestui eveniment.

Apropo, după Marea Britanie, şi danezii şi-au exprimat intenţia de a organiza un referendum. Aşa că, cît nu este încă tîrziu, «euro-integratorii» noştri de acasă ar trebui să treacă în tabăra «euro-dezintergatorilor».

Odată cu ieşirea GB din Uniunea Europeană, pentru deputaţii şi funcţionarii noştri de rang înalt, survine «marea scîrbă». Cum să nu! Marea Britanie era al doilea mare donator (după Germania) al Moldovei. Acum, Tamisa bănească va seca, respectiv, se vor reduce brusc şi posibilităţile de «ciopîrţire» a granturilor şi creditelor de peste hotare. Vai de capul nostru celor rumeni la faţă! (Poate ar trebui să decretăm zi de doliu naţional?).

De aceea, vocile guvernanţilor noştri s-au îmbinat organic într-un fel de cor grec antic al bocitorilor din toată Europa. «Este o zi tristă pentru Europa şi pentru toţi prietenii europeni şi internaţionali ai Marii Britanii», a vociferat Pavel

Filip. Mie îmi este interesant un lucru — la cine s-a referit Pavel Filip atunci cînd a vorbit despre «prietenii europeni ai Marii Britanii». Oare nu chiar pe el şi co-partenerii din «majoritatea parlamentară»? Mda… pentru asemenea «prieteni» se prevede o singură utilizare — de urechi şi la muzeu.

«Moldova rămîne fidelă cursului său european, în pofida deciziei Marii Britanii, noi considerăm că UE este un proiect de succes şi vrem să facem parte din acest proiect, în baza reformelor, în anii ce urmează», a declarat Filip după ce a primit o nouă indicaţie de la Washington.

«Cei care se bucură de Brexit şi speculează în baza acestui subiect, cerînd deturnarea cursului european, sunt inconştienţi şi acţionează împotriva intereselor ţării noastre», a declarat liderul nominal al Partidului Democrat, Marian Lupu.

Ce mai spuneţi, Marian Ilici, ne bucurăm noi oare? Plîngem împreună cu dumneavoastră. Pur şi simplu constatăm că ieşirea GB din UE — este dovada crizei profunde prin care trece Uniunea Europeană. Indignarea celor din PDM a fost atît de mare încît ei au pichetat sediul Ambasadei GB în Moldova, în semn de protest împotriva rezultatelor referendumului pentru Brexit. Într-adevăr, ce-i asta? Noi aici ne spetim, luptăm pentru «unire», iar ei au organizat «ieşirea»!

Eh… oameni lipsiţi de tact! Trebuia să le trimiteţi, la timp, în ajutor pe fostul preşedinte al CEC, Iurie Ciocan, el ar fi calculat şi 99,9% din britanici s-ar fi pronunţat pentru Uniunea Europeană. Acum, este deja mult prea tîrziu. Potrivit deja fostului premier al GB, David Cameron, ieşirea din UE este ireversibilă.

Şi vecinii noştri de peste Prut s-au pierdut la modul serios. Preşedintele României, Klaus Iohannis a convocat o şedinţă extraordinară cu premierul Dacian Cioloş, şeful Băncii Naţionale — Mugur Isărescu şi liderii fracţiunilor parlamentare. «Ce facem băieţi?», a exclamat el. Însă, unchiul Sam a bătut prieteneşte românii pe spate şi a dat asigurări că nu-i va lăsa să piară.

Şi noi? Experţii prognozează devalorizarea leului şi reducerea programelor europene pentru Moldova, or, aşa cum se vorbeşte în cercurile de sus, GB este a doua ţară — donator după Germania în fondurile investiţionale internaţionale.

Din cauza devalorizării euro după prăbuşirea lirei sterline faţă de dolar, se va devaloriza şi leul moldovenesc.

În afară de aceasta, ieşirea Marii Britanii din UE poate încetini ritmul creşterii economice în Uniunea Europeană şi provoca o stagnare, ceea ce va genera reducerea cererii de consum şi, respectiv, reducerea exporturilor Moldovei în Uniunea Europeană. Care şi aşa sunt modeste.

Este adevărat că ministrul Economiei, Octavian Armaşu se înfiripează şi declară că ceea ce s-a întîmplat poate avea un impact negativ asupra Moldovei, însă, nu foarte mare, pentru că ţara noastră este foarte mică şi situaţia nu trebuie dramatizată.

Poate…poate… Doar că acum, ţara noastră va trebui să semneze noi acorduri comerciale cu GB, iar asta, întotdeauna, este anevoios. Mai ales avînd în vedere acel fapt că potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, în ianuarie-aprilie 2016, rata exportului moldovenesc în GB s-a redus cu 26,7% — pînă la 38,6 milioane. În schimb, spre bucuria «schismaticilor», rata importului a crescut cu 13,8% — pînă la 20,3 milioane. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cota GB în volumul total al exportului moldovenesc, s-a redus de la 8,2% pînă la 6,5%. Ei ce — şi pentru voi şi pentru noi este timpul să încheiem acorduri?

Unii foşti rezidenţi de la Costiujeni au considerat că ieşirea Marii Britanii din UE este un semnal pozitiv pentru Moldova. Adică, vom realiza rezerva — aşa ca în fotbal — britanicii părăsesc terenul, evoluăm noi. În anul 2019, aşa cum au declarat, în repetate rînduri, reprezentanţii majorităţii de guvernare.

Exact acum este cel mai potrivit moment pentru Europa, după dezintegrarea Marii Britanii, să se gîndească la Moldova coruptă şi guvernanţii noştri mincinoşi. Acum, europenii vor descurca propriile noduri, se va preocupa de soluţionarea problemelor sale interne, inclusiv celor generate de ieşirea GB din comunitate, ci nu de extindere şi integrarea în UE a ţărilor din lumea a treia care se confruntă cu mari probleme economice, politice de natură internă şi externă.