PSRM — partidul lăbărțărilor de macaroane

Nu cred că scopul Partidului Socialiștilor este dezvoltarea Republicii Moldova
Mai întîi de toate, pentru că acolo nu sînt specialiști în administrarea statului, politică internațională, economie, sănătate. În schimb, sînt suficienți flecari, iar principalul dintre toți ei este liderul formațiunii, Igor Dodon.

Acești, permiteți-mi să spun «specialiști» confundă acțiunile cu accentele, investițiile cu inflația, pixelii cu șuturile. În schimb, ei au divizat societatea cu iscusință după principiul vectorilor speriind oamenii cu «amenințarea din vest» și renașterea «raiului estic». În acest fel, ei au reușit să atragă de partea lor o parte a electoratului, în mare parte, vorbitori de limbă rusă. Nu se știe, însă, cît de mult vor mai reuși socialiștii să țină în joc cartea rusească.

Un lucru este clar: socialiștii nu au nici măcar idee despre alegerea internă a țării, despre căile de dezvoltare durabilă, despre modalitățile de modernizare industrială, despre depășirea conflictului de identitate, despre depășirea confortabilă a conflictului transnistrean, despre depășirea de lungă durată a problemelor securității energetice, despre resursele necesare creșterii sociale și îmbunătățirea indicilor demografici.

Partidul Socialiștilor a fost organizat de foști membri ai Partidului Socialist în iunie 1997 și era de prisos pe arena politică. Însă, în 2011, transfugul din PCRM, Igor Dodon a «suflat» formațiunea de la fondatorul acesteia Vladimir Krîlov. Mai exact, mai întîi a «suflat-o» și abia după asta a fugit de la comuniști «din principii ideologice». Pentru că întrevederea lui Dodon și Krîlov, în cadrul căreia lui Igor Nicolaevici i s-a propus să preia președinția partidului, a avut loc, potrivit lui Krîlov, încă la mijlocul lunii noiembrie 2010. Adică, cu un an înainte ca «păpușica politică» Igor Dodon — din interese mercantile (despre aceasta a fost clar la scurt timp), a anunțat despre «dezacordul cu cursul Partidului Comuniștilor», a părăsit rîndurile formațiunii fiind însoțit de încă două madame, însă, și-a păstrat și lui (și lor) mandatul de deputat pe care l-a folosit pentru alegerea lui Timofti în calitate de șef al statului. Ulterior, Dodon i-a înlăturat cu încetul de la conducerea PSRM pe Krîlov și Veronica Abramciuc. Apoi, tot aici a fugit de la comuniști deputatul Ion Ceban și s-a început … Așa a început să se formeze proiectul lui Dodon.

Anume proiectul și nu partidul. Dodon a reușit să scoată din PCRM pe foarte și foarte puțini. Iar procentul celor care se prezintă a fi oameni este încă și mai mic.

Tipajul celor care l-au ales pe Dodon este demult cunoscut — activiști mediocri care scontează pe o creștere rapidă în carieră. Din moment ce aceste scopuri devin autoapreciere, pentru mulți, aderarea la un «proiect» de la zero pare destul de atractivă. Atunci, chiar de la bun început se poate pretinde la funcții partinice.

În afară de aceasta, socialiștii, asemenea devastatorilor și pungașilor, au furat cu iscusință de la comuniști nu doar ideile, tehnologiile protestatare, metoda de lucru cu alegătorii, dar chiar și programul, și culoarea drapelului (inițial se planifica ca drapelul lor să aibă culoarea roz).

În cadrul alegerilor din 2014, «Dodon & Сî» au venit în Parlament fără să aibă propriul electorat — incredibil dar adevărat. Pentru ei au votat alegătorii partidului de atunci a lui Renato Usatîi, care a fost exclus din cursa electorală în ajunul scrutinului. În acest fel, putem concluziona că încă acum trei ani autoritățile au mizat pe «dodoniști» și liderul lor.


În preajma alegerilor prezidențiale, socialiștii nu au ezitat să încarce casa partidului, unde mai pui ca au făcut acest lucru nu tocmai legal, și pentru care, potrivit lor, sînt gata să-și jertfească burțile. Conform unui material de investigație realizat de portalul Rise, socialiștii s-au băgat într-un business secret cu compania off shore Westerby Limited, care are tangențe cu Rusia și a fost fondată pe insulele Bahamas. Mizele sînt înalte: transferarea a 30 de mln. de lei la începutul campaniei electorale pentru prezidențiale. Milioane de lei din partea acestei firme, în baza acordurilor de împrumut, au ajuns totuși la partid.

Nu vom mai vorbi despre promisiunile mincinoase ale lui Dodon pe care acesta le-a făcut în cadrul campaniei (cum ar fi denunțarea Acordului de Asociere, alegerile parlamentare anticipate și altele) și realizarea acestora după alegeri, lumea și așa le vede pe toate. Iar Partidul Socialiștilor, cu scopul de a-și spori ratingul, continuă să mimeze niște idei și propuneri. Însă, este puțin probabil ca acest fapt să le ajute socialiștilor să-și corecteze imaginea de «lăbărțători de macaroane».

Dmitri Crîmovскачать dle 10.6фильмы бесплатно