Băiatul din orașul nostru

Fără îndoială, spicherul Parlamentului, Andrian Candu se consideră o figură politică majoră
Cred că această opinie este nițel exagerată pentru o țară mică cu politicieni la fel de mici. Însă, iată ambițiile… Se știe foarte bine că în politică, ca și în junglă, speciile se clasifică în mici și mari, răpitori și ierbivori, de pradă și devorate de toți, precum și tot felul de insecte pe care ți-i lene să le clasifici. Dar asta nu înseamnă că aceste insecte nu au propriile pasiuni, concurență și luptă acerbă.

Iată că și acest băietan simplu din Chișinău, Andrian Candu, încearcă din toate puterile să se afirme ca personalitate de talie lui Churchill. În orice situație politică, cît de neimportantă, el apare ca de nicăieri — de la numirea nocturnă a Guvernului Pavel Filip, pînă la cearta cu Maia Sandu. Anume prin această dragoste pentru PR el se deosebește considerabil de predecesorul său, Igor Corman.

El încearcă să facă muncă legislativă, însă, oarecum eșuat. Ultima lui inițiativă cu privire la amnistia capitalului (legalizarea averilor furate) a fost respinsă cu nedumerire de FMI.

Da, și asta e adevărat — președintele nostru din Parlament nu a primit studiile de bază pentru o asemenea activitate. Liceul Cluj-Napoca (Romвnia), facultatea de drept din același oraș, aspirantura într-un institut puțin cunoscut din Viena. Ulterior, au urmat vizite prin mai multe orașe — Birmingham, Trieste și chiar Cape Town — cu scopul de a colecta hîrtii despre studiile în deplasare, care au constat în ascultarea cursurilor săptămînale sau lunare. (La fel cum a absolvit Sorbona și primarul de Chișinău, Dorin Chirtoacă).

Dar nici după asta, nimic nu prevestea nașterea lui Talleyrand moldovenesc. Candu a activat în calitate de jurist, manager în diferite firme și chiar a făcut muncă didactică. Și abia în 2010, după venirea la guvernare a AIE, Candu s-a lansat în politică. În cadrul alegerilor din 28 noiembrie, el a fost înregistrat în calitate de candidat din partea PDM. Era cu numărul 7 pe listă.

În acea perioadă, el era director la SRL Prime Management, iar funcția de administrator îi revenea unei oarecare Cezara Salinschi, care straniu de întîmplător era și director al hotelului Nobil. Candu și Stalinschi mai figurau în calitate de reprezentanți oficiali ai companiei OTIV Prime Media BV, care este fondatoarea General Media Group, din care fac parte posturile de televiziune Prime, Canal 2, Canal 3 și Publika. Cine n-a înțeles, nu e vina mea.

O influență atît de ușoară cu mass-media i-a permis lui Candu să se creadă specialist în acest domeniu și tot el s-a grăbit să mediteze despre libertatea acestor surse media. «Consider că în Moldova există o piață media și libertatea surselor de informare în masă. Pentru că, la ora actuală activează posturi TV de opoziție și surse media care critică guvernarea, critică Parlamentul, pe mine personal», a declarat Andrian Candu. Da, fără îndoială, acesta este un argument forte, deși, aceste cuvinte contrazic poziția multor organizații internaționale care monitorizează libertatea presei în Moldova.

Încălcînd Legea cu privire la statutul deputatului, Candu a continuat să se ocupe activ de business chiar și după ce a fost ales în calitate de deputat. În pofida faptului că în presă au fost prezentate dovezi ale activității ilegale a lui Candu, inclusiv falsificarea de acte și necorespunderea semnăturilor pe documentele financiare și administrative, Procuratura Generală, Centrul Național Anticorupție, Comisia Națională de Integritate nu a reacționat în niciun fel. Clar lucru: pentru aceste organe, PDM este asemenea unei secte a impalpabililor, iar rudele oligarhilor — cu atît mai mult.

Candu adoră nu doar posturile TV angajate dar și Curtea Constituțională (CC) angajată (și, în general, tot ce este angajat). Spicherul și-a exprimat satisfacția absolută în legătură cu faptul că CC adoptă decizii politice și chiar a numit acest fapt «revoluționar». Se referă acest lucru și la modificarea neconstituțională a procedurii de alegere a președintelui. «Puterea trebuie să fie în mîinile poporului. Aceasta este o decizie bună și pentru că, în continuare, vom putea evita declarațiile cu privire la statul capturat. Parlamentul va respecta în deplină măsură deciziile CC», a spus Candu. Ei, și dacă poporul reprezintă în sine oligarhii și președintele CC supus lor — Alexandru Tănase, totul este corect. Iar declarațiile despre statul capturat, într-adevăr, pot fi evitate, pentru că statul este deja capturat.

Însă, Curtea Constituțională nu se va ține sătulă doar cu pîine. Membrii CC, care nici așa nu trăiau sărac, au fost decorați cu facilități materiale suplimentare, pensii privilegiate. Autorii acestui proiect au fost Andrian Candu, deputații Ștefan Creangă, Igor Vremea, Sergiu Sîrbu — practic aceeași gașcă care încearcă acum să legalizeze banii furați.

Proiectul de lege a fost înaintat fără respectarea transparenței și a fost aprobat de majoritatea parlamentară în pofida multiplelor pretenții față de activitatea CC. Deci, aceste completări la Legea cu privire la Curtea Constituțională pot fi calificate cu îndrăzneală un fel de mită a autorităților, recompensă pentru loialitate.

Unde mai pui că foarte curînd, CC ar putea din nou să trebuiască oligarhilor. Pentru că este vorba despre modificarea sistemului alegerilor parlamentare, organizarea lor în bază mixtă, iar timp aproape că nu mai rămîne. De aceea «băietanul șiret» a acestor oligarhi a vociferat preventiv decizia lor: «Există recomandarea Curții Constituționale și a observatorilor internaționali, precum și a societății civile. În timpul apropiat vom pregăti un apel pentru a discuta pe marginea acestui subiect. Vom discuta nu doar despre forma de vot — mixt sau pe circumscripții electorale, noi vom aborda sistemul ca un tot întreg, ce necesită modificări».

Ei bine, CC nu se poate obișnui să schimbe regulile de joc după cursul ei. Actuala componență a CC și-a demonstrat, în repetate rînduri, «flexibilitatea» în raport cu Constituția și capacitatea de a interpreta normele ei în direcția necesară. La momentul potrivit, deciziile sale se înscriau atît de bine în interesele anumitor jucători politici concreți, încît nu lăsau niciun loc de dubii referitoare la legătura intereselor politice și jurisdicției constituționale în Moldova.

Credeți că asemenea politicieni ca și Candu sînt ambițioși? Nici pe departe. Poate că și toate relele se trag de la faptul că ei nu sînt suficient de ambițioși. Toată ambiția lor este mucoasă, școlărească. O persoană ambițioasă se străduiește să rămînă în memoria poporului pentru secole înainte. Ai noștri, însă, se gîndesc la patru ani. Maxim — la opt.

Dmitri Crîmovскачать dle 10.6фильмы бесплатно