El a exclamat: „Ne-am isprăvit!”

S-a întîmplat ceea ce, în mod firesc, și trebuia să se întîmple:  „alesul de către întregul popor” Igor Dodon  s-a mutat în barca oligarhiei.

În ajunul acestui eveniment, întreaga populație a țării s-a simțit întrucîtva derutată. Și iată de ce: timp de o săptămînă, ea nici nu l-a văzut, nici nu l-a auzit pe Igor Dodon. Pe cînd, pînă la asta, nu trecea zi ca pe parcursul ei dumnealui să nu facă cel puțin de vreo două ori diferite declarații nu contează cu ce subiect – fie în privința destinului trist al gastarbaiterilor moldveni, fie a unui pronostic referitor la meciurile Ligii campionilor.

Pînă la urmă, asta a făcut ca anumiți inși din mijlocul populației să presupună că, probabil, a venit timpul ca cel „ales de către întregul popor” să întoarcă datoria sa celor care de bună seamă l-au așezat în fotoliul președintelui țării. Adică Partidului Democrat.

Oamenii cu judecată sănătoasă (dar nu din rîndul politologilor mîncători de granturi) au prevăzut o atare desfășurare a situației și au prevenit că sistemul electoral uninominal propus de PDM nu e altceva decît o mișcare pregătită în mod special, după care să se facă un pas înapoi și, mai departe, să urmeze acceptarea sistemului electoral mixt înscris în statutul PSRM. Cîștigul din această mișcare este evident – Igor Dodon e din nou „al poporului”, om care apără și menține democrația în țară, doar că acesta e încă un spectacol a cărui regie aparține aceluiași neobosit Păpușar.

Pentru ca patosul să fie și mai mare,s-a apelat la o retorică pseudorevoluționară de tipul „Igor Dodon a dat un ultimatum!”. Dar aici vă vom aminti că Dodon prin definiție nu poate da nici un fel de ultimatumuri, deoarece este un „sportiv” care cu multă măiestrie practică proba surfing politic pe valuri politice străine, cîștigînd din asta foloase personale. Fără a poseda calități de lider politic, el prezintă prin sine un exemplu clasic de Iuda. Un Iuda care a primit „treizeci de arginți” ca plată pentru votul său la „alegerea” predecesorului, Nicolae Timofte.

Da ce-i cu Partidul Democrat, veți întreba dumneavoastră? Cel care a inițiat și el un referendum pentru schimbarea actualului sistem electoral cu alt sistem – uninominal? Nu vă îngrijorați! Cum se zice, totul e sub control. Partidul Democrat va vota sistemul electoral mixt propus de Dodon cu ambele mîini. Și asta pentru că el are socotelile lui. El contează pe faptul că, în cazul sistemului electoral mixt, din cei 101 deputați în Parlament, 50 vor fi baroni locali (care, fără nici o îndoială, vor reprezenta PDM), iar ceilalți 51îi vor reprezenta pe socialiști, care, după cum știm bine, sunt vasalii PDM. Și asta de acum e cu totul altceva decît „majoritatea parlamentară”. Asta e… s-a zis cu noi toți!

În această situație, cum rămîne cu referendumul consultativ? Doar „alesul de întregul popor” era dispus să-l desfășoare cît mai degrabă, ca poporul să-și spună părerea cu privire la niște probleme importante. Și acum ce e – nu mai are nevoie de el? Înseamnă că elevii și în continuare vor studia istoria românilor, împuternicirile suplimentare pentru președinte se duc pe planul doi, iar problema privind miliardul furat în general este ascunsă în cea mai tăinuită cămară.

Tovarășii de luptă vor încerca, bineînțeles, să explice comportamentul liderului lor. Marina Rădvan va îmbrăca o bluză militară veche și va lăcrăma. Bogdan Țîrdea de acum și explică lucruri care nu-i interesează pe nimeni și face paradă cu inepțiile sale. Iar Vlad Bătrîncea va bate încetișor cu pumnul în masă și va spune în șoaptă: „Așa trebuie să fie!”.

Pe cînd, de fapt, lansînd inițiatica privind trecerea la sistemul electoral mixt, președintele Igor Dodon a confirmat că se află, împreună cu oligarhul Plahotniuc, în aceeași barcă și prin asta a rupt definitiv relațiile cu toate forțele de opoziție reale.

Prin inițiativa sa, „alesul de către întregul popor” pur și simplu a aruncat un colac de salvare mafiei moldovenești. Și asta pentru că inițiativa ei privind introducerea sistemului electoral uninominal nu avea nici o șansă de realizare.