Geantă în carouri pentru salvarea poporului

Ca să vedeţi — Igor Dodon, liderul Partidului Socialiştilor, vînzîndu-se pe sine în anul 2012, prin asta a realizat în fapt speranţele poporului 

Acest lucru el l-a declarat la conferinţa de presă de la Strasbourg, organizată tot de dumnealui. Adică, acolo a vrut să spună lumii că, votîndu-l pe Nicolae Timofti, nu a slujit viţelului de aur, ci a îndeplinit voinţa poporului.

«Atunci, 80 la sută din cetăţenii Moldovei doreau ca preşedintele să fie ales cît mai degrabă. După trei ani de criză politică, toţi ziceau: «Da alegeţi voi odată pe cineva!», că, uitaţi-vă, am ajuns să intrăm în toate ratingurile negative din lume!», a declarat Igor Dodon.

Una din două: sau dl Dodon vrea să concureze cu Petrosean în domeniul clounadei, sau, cum se spune, i s-a dus mintea de acasă. Şi asta pentru că, nu cu mult înainte de «alegerea» lui Timofti, populaţia nu dorea aşezarea în fotoliul de preşedinte a oricui ar fi — ea dorea alegeri parlamentare anticipate, pentru a alunga de la putere clica AIE. Respectivul fapt a fost înregistrat de Barometrul Opiniei Publice şi acesta indica atunci că 4/5 din întreaga populaţie a ţării nu are încredere în Parlament.

Dar faimoasa geantă în carouri a învins şi, la 16 martie 2012, la şedinţa specială a Parlamentului, Igor Dodon, Zinaida Greceanîi şi Veronica Abramciuc au asigurat în Parlament numărul necesar de voturi pentru a-l confirma în funcţie de preşedinte al Moldovei pe Nicolae Timofti. Care (după cum se glumea cîndva pe seama unuia dintre liderii perioadei de profundă stagnare) a intrat în exerciţiul funcţiunii, fără a-şi recăpăta cunoştinţa.

Că doar actualul şef al PSRM nu putea să nu-i observe pe cei circa 80 mii de cetăţeni care protestau împotriva alegerii lui Timofti la funcţia de preşedinte. Aceşti oameni au venit la Chişinău la apelul partidului de opoziţie — Partidul Comuniştilor din Republica Moldova — şi ei cereau demisia regimului guvernant şi nu-l recunoşteau pe alesul — iar mai exact, pe numitul de deputaţii majorităţii guvernante — preşedinte al ţării. Altfel spus, nu i-au oferit încredere «legumei». În schimb, atunci Igor Dodon a declarat că unionistul inveterat Timofti a susţinut testul la statalitate. Acum el încearcă să se autoprezinte ca un salvator al poporului. Pe cînd, de fapt, unicul lucru de care de bună seamă are nevoie Igor Dodon e să trăiască frumos şi bine, să nu rişte cu nimic şi să aibă în buzunar un pachet plin cu bancnote străine.

Pînă nu demult, el ţipa în gura mare că avem nevoie de alegeri parlamentare anticipate (acum, ce-i drept, nu mai strigă, deoarece visează să susţină el însuşi «testul la statalitate»). Dar de ce ce oare nu a făcut-o în 2012? El şi cele două «prietene» ale sale — Zinaida Greceanîi şi Veronica Abramciuc — ar fi putut provoca în Moldova alegeri parlamentare anticipate şi prin asta da o lovitură serioasă alianţei liberal-democratice. Ar mai fi putut să ceară altă candidatură în locul lui Niocolae Timofti. Ar mai fi putut... Ar fi putut, dar n-au putut. Dodon a fost şi rămîne un om fricos, el se temea de manifestarea voinţei poporului, de aceea a hotărît să supună ţara unei experienţe cu un preşedinte-unionist, peste un an declarînd că, dacă dl Timofti nu corespunde aşteptărilor populaţiei, «asta nu e problema lui». Chiar dacă Dodon încredinţa poporul că a făcut o alegere corectă, că «a salvat» ţara, că Timofti este un om de stat moldovenist — liderul PSRM a uitat de toate acestea, aşa cum, de regulă, uită un politician care nu este curat nici în gînduri, nici în fapte. Acum el şi-a amintit. Dar la Strasbourg. Se vede că doar acolo Igor Dodon nu are accese de amnezie.

Eugeniu Marian