Pentru ministru — un banc

Ministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei acuză poporul Moldovei de minciună

Despre egalitatea șanselor

Mulțumim colegilor pentru publicarea interviului cu ministra Muncii, Familiei și Protecției Sociale — Stela Grigoraș, care se discută acerb în largul rețelelor de socializare. Poziția ei este poziția unui om care execută clar toate indicațiile venite de sus și se preface că crede în faptul că reforma sistemului de pensii este un mare bun pentru oamenii ajunși la o vîrstă respectabilă.

Mai întîi, despre egalitatea șanselor. Așa cum a explicat Stela Grigoraș, «de la 1 aprilie a fost implementată o nouă formulă de calcul a pensiilor pentru noii beneficiari ai sistemului. Dacă o persoană ar fi ieșit la pensie pînă la 1 aprilie, spre exemplu, în martie el ar fi ridicat o pensie cu 45 % mai mică decît după implementarea noii formule. Acum, oamenii sînt foarte mulțumiți. Mulți au așteptat să se pensioneze de la 1 aprilie, chiar dacă puteau să facă acest lucru mai devreme. În baza noii formule, unii au beneficiat de majorări chiar și de 96 — 97 la sută».

În primul rînd, aș vrea să-i văd pe acești fericiți. Poate că ei nici nu știu pe cît de tare i-a fericit guvernarea. Poate doar să facă comparație cu pensia vecinilor care au ieșit la odihna binemeritată cu cîteva luni mai înainte. În al doilea rînd, cu ce a greșit un om care, spre exemplu, a atins vîrsta de pensionare cu 3-4 luni mai înainte? De ce el trebuie să ridice o pensie de 2-3 ori mai mică? Oare se cheamă asta egalitatea de drepturi?

Cu toate acestea, Stela Grigoraș afirmă că oamenii sunau permanent la minister și rugau să fie majorat pragul vîrstei de pensionare. Chipurile, de ce să iasă femeile la pensie la vîrsta de 57 de ani? Chipurile, femeile, la fel ca și bărbații, își doresc să muncească în continuare. Arătați-ne și nouă aceste persoane dependente de muncă care nu doresc să dădăcească nepoți.

Oamenii puteau să sune numai într-un singur caz — atunci cînd pensionarii erau amenințați că vor fi concediați dacă se vor pensiona. Evident, munca este mai bună decît pensia pe care nu poți nici să supraviețuiești. Totodată, pensia este garanția faptului că omul va avea cel puțin o bucată de pîine chiar dacă fără unt pentru că totul se va duce la plata serviciilor comunale. Pensia reprezintă constanta, iar munca o stare temporară. În timpurile noastre este foarte ușor să-ți pierzi locul de muncă, unde mai pui că nici indemnizația de concediu poate să nu mai fie achitată.

Și, în general, la ce fel de muncă poate pretinde o femeie în Moldova dacă are puțin peste 50 de ani? Toți angajatorii își doresc colaboratori tineri, cu studii superioare, cu experiență de muncă, fără familie și o posibilă graviditate. După toate probabilitățile, excepție face doar Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, unde, potrivit, Stelei Grigoraș, jumătate din numărul colaboratorilor sînt femei în vîrstă de 60 — 62 de ani. Se pare că ministra a realizat sondajul «cu privire la pensionarea la o vîrstă înaintată» printre subalternii săi. Evident, cine va renunța la un loc de muncă într-un birou călduț, că doar nu-i vorba de piață unde oamenii stau sub cerul liber iarnă și vară și nici cu sapa la cîmp nu trebuie să mergi. Însă, locurile din ministere nu ajung pentru toate femeile șomere din Moldova. Asigurați cu locuri de muncă femeile trecute de 50 de ani și ele vor lucra pînă la 63 dacă, desigur, sănătatea i va permite. Pentru că sistemul nostru de sănătate funcționează în așa fel ca oamenii să nu mai ajungă la vîrsta de pensionare.

Țăranii în zbor

La sate nu-și pot găsi un loc de muncă nu doar femeile, dar și bărbații. Agricultura s-a prăbușit. Fermierii care mai riscă să producă ceva tind să se debaraseze de munca manuală și se descurcă doar cu serviciile mecanizatorilor. De regulă, zece mecanizatori ajung pentru o localitate. Dacă ei există. Mecanizatorii buni pleacă să prelucreze pămînturile de peste hotare. Ei se uită la părinții lor care au muncit în sudoarea frunții pămînturile natale, au hrănit o țară întreagă și s-au ales cu o pensie de nimic. La vremea lor, nu li se stabilea salarii, ci zile de muncă, iar zilele de muncă nu pot fi trecute în fondul social. Acum, sătenii, la fel, activează în baza principiului sovietic a zilelor de muncă. A muncit o zi — primește 100-150 de lei. Și niciun fel de asigurări sociale. Este oare asta vina sătenilor, care ies la muncă pe cîmp indiferent de vremea de afară?

Ministra, însă, repetă cu insistență: «Ei oricum primesc pensia minimă, chiar dacă nu fac nicio contribuție la fondul social. Deși acest lucru nu este corect. Ei, de asemenea, trebuie să contribuie. Poate că începînd cu anul viitor. Pînă în anul 2009, aproape 200 de mii de lucrători în acest sector achitau impozite în fondul social. Ulterior, aceste plăți au devenit facultative».

Cu alte cuvinte, chipurile statul ar face aceste pensii cadou sătenilor, pentru că ei sînt niște putori care nu le-ar merita. De altfel, dacă sincer, tînăra generație de săteni, parțial, poate fi calificată drept putori. Vina lor este doar că nu au plecat peste hotare dar au crezut în aberațiile liberal-democrate precum că Moldova va înflori și se vor găsi locuri de muncă pentru toți. Și, apropo, așa cum a remarcat însăși ministra, pînă în 2009, totuși, angajatorii țăranilor achitau impozite și contribuiau la formarea bugetului. Și cine era atunci la guvernare? Corect, PCRM, care făcea investiții serioase în sectorul agricol.

Apropo, ministra a declarat că indexarea pensiilor «în acest an a fost de 6,8 %. În consecință, cei mai satisfăcuți sînt muncitorii în sectorul agricol. Pensia lor a crescut în medie cu 21 %». Deci, pensia s-a majorat după indexare sau cum? Și la cine și cum?

Limita nemotivată

Așa cum se știe, în ultimii ani, din cauza lipsei unui loc permanent de muncă, muncitorii agricoli nu varsă bani în fondul social, de aceea și primesc pensii minime. Anul trecut, pensia medie a acestei categorii de pensionari constituia 848 de lei. Începînd cu anul curent, se introduce o singură variantă a pensiei minime, care nu depinde de locul de muncă — 1026 de lei. Cel puțin, așa a declarat Stela Grigoraș, adăugînd că «dacă ați auzit zvonuri și bancuri precum că cineva primește mai puțin — să nu credeți».

Și în general, de ce cei de la ministerul de profil au decis că pensia în mărime de 1026 de lei trebuie să-i îmbogățească pe săteni? Acești oameni, de asemenea, achită facturile la gaz și lumină, dacă dispun de apeduct — achită apa, ei procură medicamente, pîine și poate o mică bucățică de salam, pe care își permit să-l procure doar de sărbători.

Urmărind eforturile actualei guvernări, doar să ne amintim, cît de greu nu ar fi fost, în anii săi de guvernare, PCRM a găsit posibilități să majoreze mărimea pensiei de vîrstă de 7 ori! Și dacă Partidul Comuniștilor ar fi rămas la guvernare, țara nu ar fi trecut prin această reformă severă a sistemului de pensii, iar pensiile ar fi fost solid indexate, așa cum se făcea anterior.

SUB CONTROLUL ZIARULUI «COMUNISTUL»

Corespondentul Ziarului «Comunistul» s-a adresat tovarășilor — consilieri raionali în diferite regiuni ale țării cu rugămintea de a specifica dacă în satele Moldovei mai sînt oameni care primesc pensii mai mici de o mie de lei și despre cîte persoane este vorba. Însă, nu este chiar atît de simplu de a primi această informație în instituțiile oficiale. Angajații serviciilor de profil nu vor să răspundă la o asemenea întrebare simplă și ne trimit după răspuns la Chișinău. Iar colegii lor din capitală cer o solicitare oficială. Informații secrete nu alta.

Dacă printre cititorii noștri sînt oameni care primesc pensii mai mici de o mie de lei, sau rudele lor, rugăm să ne informați despre acest lucru în redacție. Îi vom povesti Stelei Grigoraș o serie de «bancuri» despre pensiile reale mai mici de 1026 de lei.

Deocamdată, o vom informa despre mărimea pensiilor mai multor locuitori din satul Malinovscoe din raionul Rîșcani. Spre exemplu, Maria Nicolaevna Antiminiuc, născută în anul 1957, mama a trei copii, după majorarea pensiei cu 21 %, și cu adaosul de 100 de lei, primește astăzi o pensie de 959 de lei. Locuitorul aceluiași sat — Vasili Ivanovici Adamciuc, cu adaosul indemnizației de 100 de lei, primește lunar 972 de lei. Oamenilor li se pare asta o sumă importantă pentru că sînt săteni care ridică și mai puțin. Ana Ivanovna Gorbataia, care are peste 20 de ani de stagiu de muncă — un termen solid pentru localitățile rurale, primește o pensie de 652 de lei cu tot cu compensații.

Tamara Alexandrovna Rotari și Anatoli Leonidovici Costeniuc primesc, cu tot cu indemnizație, cîte 252 (!) de lei. Iar acest lucru, mult stimată doamnă ministră, nu este deloc de rîs.

În toată Moldova putem găsi mii de astfel de exemple. Pentru a le identifica este suficient să dăm o tură prin casele sătenilor, fapt pe care funcționarii de le minister, mai ales cei care au peste 60 de ani, nu-l vor face. Și, totodată, vă veți convinge cine sînt adevărații mincinoși din țara noastră.

Natalia Ustiugovaскачать dle 10.6фильмы бесплатно