Rămași fără șanse

Promovabilitatea la BAC a crescut doar din contul reducerii numărului de liceeni

Creșterea imaginară

În acest an, examenele la etapa de bacalaureat au fost susținute de circa 18,8 mii de absolvenți. Din numărul acesta, circa 4 mii de candidați sînt pretendenți care au picat examenele anul trecut. În 2016, la diploma de bacalaureat au pretins 22,3 mii de candidați, dintre care peste 5,3 mii de absolvenți cu restanțe din 2015. Adică, numărul pretendenților la diploma de bacalaureat s-a redus cu 3,5 mii de persoane.

Chiar dacă e să luăm în calcul procesele de migrație și degradarea situației demografice, aceasta este o diferență foarte mare, care crește pe an ce trece. Spre exemplu, în 2015, 26,8 mii de candidați au încercat să susțină examenele de bacalaureat, dintre care peste 7,5 mii au eșuat susținerea acestora în 2014. Adică, pe parcursul a doi ani de studii, numărul pretendenților s-a redus cu 8 mii de persoane. Unde mai pui că practic s-a dublat numărul «repetenților».

Politica de intimidare

De ce se întîmplă acest lucru? Atunci cînd la conducerea Ministerului Educației au venit liberal-democrații și liberalii, actualii absolvenți erau în clasele a 8-9-a. Maia Sandu a condus ministerul în 2013 și, în consecință, a transmis brazdele Corinei Fusu. Anume odată cu venirea la conducere a acestor două doamne, a început politica de indimidare a liceenilor. Examenele de bacalaureat au fost transformate într-o adevărată sperietoare. Din cauza înăspririi condițiilor de susținere a examenelor, acestea au fost prăvălite de mii de absolvenți.

Pentru comparație vom menționa, că în 2012, examenele de bacalaureat nu au fost susținute de 12 la sută dintre absolvenți, iar în 2013 — numărul corigenților a crescut pînă la 42 %, adică, acest indice a crescut brusc aproape că de trei ori și a continuat să crească în fiecare an.

Să ne amintim despre ce dădea de înțeles doamna Fusu atunci cînd se afla în funcția de ministru. Pentru a evita situațiile neplăcute la examenele de bacalaureat pur și simplu elevul nu trebuie să susțină aceste examene.

Această idee genială a fost expusă de Fusu atunci cînd aceasta prezenta în Parlament proiectul ce prevedea primirea grantului pentru îmbunătățirea sistemului educației. Cu alte cuvinte, ea propunea cu text deschis copiilor nesiguri în propriile forțe ca după absolvirea celor 9 clase să meargă la studii la școlile profesionale. Și, în general, la ce bun au nevoie ei de diplome dacă în Moldova este atît de greu să te angajezi în cîmpul muncii?

Apropo, școlile profesionale menționate mai sus, de asemenea, au fost lichidate cu succes odată cu venirea liberalilor. În special, școlile cu predare în limba rusă. Adică, copiii vorbitori de limba rusă pot să rămînă nu doar fără studii superioare, dar și fără studii profesional-tehnice. Acest aspect, însă, cel mai puțin îi interesează pe liberali. Ocupanții să plece, iar cei care rămîn vor fi ignorați.

Politica de intimidare a liceenilor s-a dovedit a fi eficientă. La absolvirea celor 9 clase, copiii plecau din licee pentru că peste tot erau urmăriți de stafia BAC-ului în figura Corinei Fusu. La ce bun să mai învețe încă trei ani, dacă ministra a spus că ei nu vor susține examenele.

Elevii ne încrezuți în forțele proprii au renunțat imediat la studiile superioare. Din contul retragerii acestora, în acest an, s-a îmbunătățit puțin procentul celor care au susținut examenele. Ministerul Educației sărbătorește, se acoperă cu lozinci despre îmbunătățirea calității învățămîntului. Însă, printre miile de copii, care acum trei ani nu au riscat să depună documentele pentru a se înscrie în clasa a 10-a, cu siguranță au fost fete și băieți talentați care ar fi putut deveni buni specialiști calificați. Însă, folosind instrumentul intimidării, ei au fost lipsiți de șansa de a obține studii superioare.

Adio clasa a 10-a

Și ce urmează? Tot mai puțini copii depun documentele pentru a se înscrie la liceu. Numărul claselor a zecea se reduce, iar Ministerul Educației pregătește o nouă potlogărie. Conform noilor reguli, în fiecare instituție de învățămînt trebuie să fie formate cel puțin două clase de a 10-a, fiecare cu cel puțin 25 de elevi. Adică, pentru ca liceul să-și păstreze statutul și să nu fie reorganizat în gimnaziu, el trebuie să aibă cel puțin 50 de elevi de liceu. Această dispoziție a ministerului liberal lovește, în primul rînd, în liceele sătești și raionale. Mai ales în cele sătești. În anul de studii 2015–2016, 19 gimnazii au fost transformate în școli primare, iar 30 de licee — în gimnazii. Noi ne îndreptăm cu pași alerți, nu cu încetul, spre analfabetism.

Fărădelegea în sistemul educației, lansată de liberali în 2013, este continuată, astăzi, de democrații care au acaparat țara. Reducerea instituțiilor de învățămînt, optimizarea lor absolută se înscrie perfect în schema reformei administrativ-teritorială, pe care Partidul Democrat încearcă să o impună populației. Și, concomitent cu modificarea sistemului electoral — promovat cu intensitate în favoarea circumscripțiilor uninominale, toate aceste reforme nu sînt nimic altceva decît un plan de acaparare definitivă a puterii.

Suferința universităților moldovenești

Din cauza reducerii numărului de abiturienți, universitățile moldovenești se pot pomeni, din nou, fără studenți

Reieșind din faptul că din numărul de 18,8 mii de absolvenți de liceu, doar circa 58,7 % au reușit să susțină etapa de bacalaureat, printr-un calcul simplu, ajungem la concluzia că, în acest an, în universitățile din republică se pot înscrie doar 10 mii de tineri.

Însă, nici pe departe toți absolvenții au de gînd să se înscrie anume la universitățile din Moldova. Anul trecut, numai România a oferit 5 610 burse pentru tinerii din Republica Moldova pentru toate etapele de studii: liceu, masterat, rezident sau doctorat, în orice oraș de pe teritoriul României. În anul curent, numărul burselor românești va fi mai mic, însă, nici numărul absolvenților nu a crescut.

Anul trecut, diplome de bacalaureat au primit 12 mii de absolvenți. Însă, după al doilea și chiar al treilea tur de înmatriculare, în unele universități nu au fost completate nici locurile bugetare. Anul trecut, universitățile din Moldova erau pregătite să primească 17 mii de persoane. Nu este greu să ne dăm seama că în acest an, situația doar se va înrăutăți.

În Republica Moldova sînt oficial înregistrate 30 de instituții de învățămînt superior. Cu cît mai puțini studenți vor fi, cu atît mai scumpe vor fi studiile, pentru că numărul locurilor bugetare se reduce pe an ce trece. Doar pe parcursul anului curent, în sistemul învățămîntului superior sînt planificate reduceri pentru 1190 de locuri bugetare. Din cauza necompletării locurilor de studii, peste cîțiva ani, unele universități și-ar putea sista activitatea.

Numai cifre

Iar acum să ne aducem aminte care era situația în sistemul educației în perioada guvernării PCRM. Numărul locurilor cu finanțare bugetară în sistemul învățămîntului superior și profesional-tehnic, la sesiunea de admitere din 2008, era de 10 758 în creștere cu circa 2,1 ori comparativ cu anul 2001, cînd numărul locurilor bugetare era de 5085. Permanent era în creștere mărimea burselor studențești și elevilor instituțiilor profesionale de toate nivelurile. Respectiv, în perioada anilor 2001–2009, bursele au crescut de 7 ori.

Ponderea cheltuielilor pentru educație în raport cu PIB a crescut de la 4,8 la sută în 2000 pînă la 8,2 % în 2008, iar suma surselor financiare alocate pentru educație, a sporit de la 740 de milioane de lei în 2000 pînă la 5 miliarde de lei în 2008. Investițiile în infrastructura educațională au crescut de la 2,5 milioane de lei în 2000 pînă la 263,9 milioane de lei în 2008.

Cifrele prezentate mai sus demonstrează încă o dată faptul că pentru Partidul Comuniștilor, educația a fost și este una dintre prioritățile de bază în procesul de dezvoltare durabilă a țării. Despre corectitudinea politicii PCRM vorbesc și tinerii, care astăzi sînt plecați peste hotare, dar care au reușit să obțină studii superioare la ei acasă.

Natalia Ustiugovaскачать dle 10.6фильмы бесплатно