Tirul împotriva băncilor

Oleg Reidman către vicepreședintele Băncii Naționale: ”la voi totul este în regulă -  ca la cimitir”

Încă în ajun, miercuri, în cadrul ședinței comisiei parlamentare de profil pentru economie, buget și finanțe, Oleg Reidman a încercat să obțină de la vicepreședintele Băncii Naționale, Cristina Harea, un răspuns la o întrebare care s-ar părea foarte simplă: va putea Moldova să corespundă, la modul real, noilor standarde.

Patologoanatomii pe piața capitalului

În cadrul ședinței plenare a Parlamentului, reprezentanții Băncii Naționale a Moldovei, prezentînd proiectul, colorit l-au justificat prin faptul că Moldova, chipurile, a rămas în urmă la capitolul dezvoltare, întrucît, utilizează regulatorul sectorului bancar în baza sistemului învechit BASEL-I, implementat încă în anul 1988. S-a vorbit mult despre necesitatea trecerii la standardele europene contemporane, subliniindu-se faptul că acest lucru este cerut de Acordul de Asociere semnat cu UE. Însă, o atare argumentare nu poate servi drept justificarea grabei în acțiuni din partea autorităților, avînd în vedere sensibilitatea specifică a sectorului bancar, de asemenea, a riscurilor care apar inevitabil, în acest caz, pentru operatorii locali.

Deputatul din partea PCRM, Oleg Reidman, s-a interesat de la vicepreședintele BNM, de ce anume acum a apărut necesitatea trecerii la noul sistem regulator al sistemului bancar. De ce proiectul cu pricina nu a ajuns în Parlament acum un an și jumătate, în timpul examinării și adoptării legii cu privire la piața capitalului. Ar fi fost logic ca cele două proiecte să fie examinate în complex.

În replică, vicepreședintele Băncii Naționale a început să enumere termenii de pregătire a proiectului de lege respectiv – aproape că lunar, făcînd trimitere la faptul că doar acum sectorul bancar din Moldova este pregătit, iar toate cercetările și monitorizările necesare au fost efectuate.

Apropo despre cercetări, pe care însăși banca Națională le-a efectuat. Așa cum s-a aflat din declarațiile vicepreședintelui BNM, Cristina Harea, făcute în cadrul ședinței comisie parlamentare de profil, ”în rezultatul cercetărilor efectuate de BNM împreună cu Banca Națională a României, Banca Centrală a Olandei, băncile comerciale moldovenești corespund cerințelor de capital în conformitate cu  BASEL-III”.

Totodată, aceleași cercetări au demonstrat vulnerabilitatea regulatorului principal – la ora actuală, Banca Națională nu dispune de instrumente de monitorizare și control suficient de eficiente, iar în caz  de necesitate – de intervenție în sectorul bancar.  Pentru a exclude această lacună, în anul 2016, BNM a demarat procesul de extindere a funcțiilor sale, dar așa cum recunosc cei din cadrul băncii, acest proces este unul complicat și necesită timp. Apare întrebarea, de unde vine această grabă și agitație în jurul pieții de capital în condițiile în care piața nu este pregătită pentru asemenea reforme și acest lucru este clar pînă și Băncii Naționale, înțeleg acest lucru și înșiși operatorii de pe piață – băncile comerciale.

Așa cum a declarat în parlament, deputatul din partea PCRM, Oleg Reidman, ”se creează impresia că, astăzi, Comisia pieței financiare se comportă ca un patolog – piața este moartă, iar noi scobim cu ceva, căutăm nu știu ce. Și nu se produce niciun fel de efect pe piața de capital, noi nu-l vedem”.  

Mai mult decît atît, Comisia pieței financiare ar trebui să atragă atenția la crearea condițiilor pentru reanimarea acestei piețe, dar nu să strîngă și mai mult cuiele.

Ale cui interese promovează Banca Națională?

Adresîndu-se vicepreședintelui Băncii Naționale, deputatul Oleg Reidman a subliniat că ”sistemul nostru bancar a trăit, așa cum spuneți, în baza BASEL-I și totul a fost bine. A trăit chiar foarte bine. Și arăta demn în anul 2008. Atunci cînd criza financiară mondială era în toi, ea ocupa locul cinci în ratingul mondial la capitolul stabilitate. Apoi s-a schimbat conducerea Băncii Naționale și ceva nu a mai mers bine.  Și de aceea, probabil, că ați mers spre BASEL –II, apoi și spre BASEL-III. Spuneți că, anterior, erau evaluate doar riscurile băncilor – riscurile de creditare.  Dar spuneți-mi, ce alte produse în afară de credite și depozite propun, astăzi, băncile? De ce noi acum, cum se spune, alergăm înaintea trenului. Cum am subliniat deja, miercuri, în cadrul ședinței comisiei de profil, am impresia că acest costum de Briolli nu este, deocamdată de noi”.


Este suficient să ne uităm cine sînt elaboratorii acestui sistem regulator BASEL. Este un complex metodic de reglementare a sectorului bancar, care se elaborează de Comitetul Basel pentru Supraveghere Bancară, din care fac parte reprezentanții celor mai mari bănci centrale și organizații financiare din lume. Inclusiv, bănci din SUA. A treia parte – BASEL III a fost elaborată imediat după criza financiară din 2008, care a început cu criza din sistemul bancar american.

Vicepreședintele BNM a adus exemplul țărilor care au trecut la acest sistem și, potrivit ei, reușit. În legătură cu acest fapt ea a indicat Ucraina. Avînd în vedere  haosul, inclusiv de pe piața financiară a acestei țări, experiența vecinilor ucraineni arată  ca tras de urechi la capitolul ”efecte pozitive”.  La asta s-a și referit deputatul PCRM, Oleg Reidman, remarcînd specificul țărilor enumerate.

”Este bine că aduceți asemenea exemple ca Ucraina, Țările Baltice. Astăzi, Ucraina este o țară specială. Țările Baltice – acțiunile lor practic nu s-au schimbat în raport cu companiile off shore, transparența tranzacțiilor ș.a.m.d. Ei nu-și vor rata propriile interese. Același lucru se referă și la băncile austriece. Noi trebuie să fim mai sfinți decît Papa de la Roma  și iată această sfințenie a noastră duce la ceea că voi aplicați potențialele instrumente în așa fel – banca și managementul său creditează un agent economic, în momentul creditului este clar că acolo totul corespunde normelor voastre. Dar de îndată ce creditul începe să frîneze în anumite circumstanțe, atacă controlorii voștri și cu toții devin brusc foarte deștepți – voi nu ați luat în calcul asta, nu ați avut în vedere cealaltă. Și ce avem în consecință ? În consecință, băncile nu vor să crediteze și stau cu mîinile legate. În schimb, la noi totul este în regulă – ca la cimitir!”.
 
În pofida criticii în adresa acestei  inițiative, majoritatea parlamentară a votat pentru implementarea sistemului regulator BASEL III. Fracțiunea PCRM nu a participat la procesul de vot.

Pavel Marfinскачать dle 10.6фильмы бесплатно