Moartea legendei
РУС. MOLD.
» » Moartea legendei

Moartea legendei

23-10-2017, 11:30
Viziuni: 38 082
  
Versiunea de tipar   
Moartea legendeiCum a fost renăscută și cum a fost distrusă Moldova
 
Moldova a fost renăscută și construită de zeci, sute de mii de oameni sovietici. Ei veneau din locurile lor natale pentru a face ținutul nostru înfloritor. Primul val de specialiști, care au venit în Moldova, a revenit anului 1940. Al doilea val, mult mai masiv, a revenit perioadei post-război. Dar cît de nesăbuit au distrus economia Moldovei noile autorități ale țării independente, care, în esență, și-au trădat patria!

În primele zile după eliberarea Moldovei de acaparatorii fasciști, în țară au început să fie create întreprinderi industriale. Printre acestea și fabrica de tricotaj «Steaua Roșie», iar primul atelier a început să funcționeze în a cincea zi după eliberare. Desigur, saraiul vechi în care munceau doar 18 fete putea fi numit cu greu atelier. Însă, anume de aici și-a început istoria fabrica legendară, care și-a încetat existența în primii ani de independență ai Moldovei.

Nadejda Bondari și Tamara Trutnev sînt unite de un trecut comun. Ambele au lucrat la «Steaua Roșie», ambele au fost lidere de partid, ambele, în anumite perioade de timp, au condus această întreprindere legendară. Legendare au fost multe uzine și fabrici, care au ridicat țara din ruine.

De baștină din trecut

În 1945, atunci cînd a absolvit școala, tînăra Nadejda a venit la Chișinău unde locuiau rudele sale. În 1944, unchiul ei, Mihail Revin, specialist în transportul feroviar, a fost trimis de către comisariatul poporului la Chișinău ca să ridice capitala Moldovei din ruine, mai exact, să restabilească și să construiască calea ferată.
 
Cînd Nadejda Andreevna a venit să se angajeze la fabrică a întîlnit la departamentul de cadre fete îmbrăcate modest, unele erau chiar desculț. La acea vreme, trecuse deja 10 ani din ziua eliberării Moldovei de fasciști. Cu toate acestea, nu se reușise ștergerea tuturor urmelor de sărăcie lăsate de război și prezența îndelungată a jandarmilor români pe pămînturile moldovenești.

Pentru că deținea diplomă de studii medii, Nadejda a fost angajată imediat. Se presupunea că ea va ocupa funcția de depozitar, însă, în cele din urmă, a ajuns în atelierul de tricotaj. După doi ani de muncă, Nadejda a mers la studii. Mai înti — la Moscova, la secția fără frecvență, apoi — la secția de zi în cadrul Institutului Tehnologic al Industriei Ușoare din Kiev. Aceeași instituție a fost absolvită și de către Tamara Trutnev.

— În 1940, după eliberarea Basarabiei de sub ocupația românească, tatăl meu — absolvent al institutului agrar din Odessa, a fost transferat din Kiev la Chișinău unde a condus fabrica de tutun, — își amintește Tamara Ivanovna. — În februarie 1941, în Moldova s-a mutat toată familia. Războiul, însă, a distrus toate planurile. Tata a plecat pe front chiar din primele zile de război și a revenit în toamna anului 1945, după care a devenit directorul stației experimentale de viță de vie. Cînd am absolvit școala, a apărut întrebarea: unde să merg la studii? În Moldova erau multe școli cu predare în limba rusă, însă, la universități — doar cîte o grupă cu predare în rusă. Concursul de admitere era extraordinar, chiar și medaliștii aveau puține șanse. Institutul Tehnologic al Industriei Ușoare din Kiev a fost absolvit de fratele meu iată că eu am decis să-i calc pe urme. Ulterior, m-am pomenit la «Steaua Roșie».

Nimeni nu vroia să plece

Acum, veteranii producerii își aduc aminte că întreprinderea de tricotaj a apărut la Chișinău pe strada Miciurin, mai tîrziu, clădirea cu două etaje a fost edificată pe strada Bender. Încă mai tîrziu a apărut fabrica de ciorapi din Strășeni. Și toate acestea au devenit una dintre cele mai mari asociații a industriei ușoare în Moldova — asociația industrială de tricotaj «Steaua Roșie». În vremurile bune, în cadrul întreprinderilor munceau circa 5,5 mii de oameni, fiecare al zecelea era membru al PCUS. La «Steaua Roșie» era o organizație partinică luptătoare. Mentorii tinerilor comuniști erau veteranii de război, care lucrau în calitate de meșteri. Ei erau adevărați patrioți, baza partidului.

La începutul anilor 80, asociația «Steaua Roșie» dispunea de două cămine cu 600 de locuri — mai tîrziu, numărul acestora a crescut pînă la 6 și două grădinițe de copii pentru 1200 de micuți. Parte a asociației au devenit școala tehnică profesională Nr. 11, combinatul de cursuri, Școala tehnică a industriei ușoare din Bender și școala tehnică-mecanică serală din Chișinău. De aceea nu este de mirare faptul că a cincea parte dintre angajații asociației erau tineri de pînă la 20 de ani, care aveau posibilitatea să obțină studii medii de specialitate, iar dacă doreau — și studii superioare. La casa de cultură activau 14 cercuri de creație care erau frecventate de 2800 de persoane. Acum, din toată diversitatea de talente a rămas doar corul veteranilor.

— Pe strada Bender era întreprinderea de bază, își amintește Tamara Ivanovna. — Acolo funcționau două ateliere — de ciorapi și lenjerie. Numai în atelierul de cusut munceau 1100 de oameni.

— Și noi, permanent, aveam nevoie de brațe de muncă, — adaugă Nadejda Andreevna. — Îi învățam pe toți și nimeni nu pleca să caute de lucru în alte țări. Producția noastră se bucura de succes nu doar în URSS dar și în alte state, ajungea și în Canada. Permanent, elaboram planuri de modernizare și reconstrucție a întreprinderii. Fabrica se dezvolta continuu. Acum, nimic din toate acestea nu mai există, nimeni nu mai creează nimic, a rămas doar un mic atelier care lucrează cu materie primă de import.

Ciorapi românești pentru premierul moldovean

Nadejda Bondari s-a pensionat în 1994, Tamara Trutnev — în 1995. După asta, asociația de tricotaj a început să fie ciopîrțită și vîndută. Era în toi «prihvatizarea» totală a bunurilor statului. Iar la «Steaua Roșie» erau multe bunuri. În afară de încăperile de producere, căminele, casele și obiectele de cultură, erau și case de vacanță pe malul mării și la Vadul lui Vodă. Întreprinderea dispunea chiar și de o corabie proprie.

— Pînă în anul 1991, primeam mult bumbac din Vietnam, Egipt și din multe alte țări ale lumii, — spune Tamara Trutnev. — Uzbekistanul livra bumbac la fabrica din Bender, iar de acolo noi primeam materia primă. Odată cu destrămarea Uniunii Sovietice livrările au fost sistate. Noi atunci i-am scris o scrisoare prim-ministrului Druc cu rugămintea de a interveni în soluționarea acestei probleme. Dintr-un kg de bumbac, care costa pe atunci 1 dolar, noi făceam 10 perechi de ciorapi pentru bărbați. El ni-a răspuns că asemenea ciorapi sînt și în România, deși ei costau de 10 ori mai scump, un dolar pentru o pereche. Noi puteam îndeplini comenzile statului, să îmbrăcăm poliția și armata. Statul, însă, nu avea nevoie de noi. Mii de oameni au rămas fără locuri de muncă.

Lichidarea

Asociația de tricotaj «Steaua Roșie» făcea parte din zece cele mai mari întreprinderi de tricotaj din URSS. Producția fabricii de la Chișinău se bucura de popularitate grație asortimentului larg și calității înalte. Unde mai pui că toate articolele erau naturale și mai ieftine. Lucrurile necesare pentru copii erau accesibile pentru fiecare familie sovietică. Prețul unui pulover pentru copii varia între 2 și 3 ruble. În fiecare an, asociația reînnoia jumătate din cele 600 de articole din producția sa, tricotajul de suprafață — în proporție de 90 la sută.

În anii 90, cînd poziția oficială a autorităților țării se baza pe cenzurarea a tot ceea ce era legat de trecutul sovietic și culoarea roșie a drapelului URSS, denumirea «Steaua Roșie» a fost redusă. Culoarea roșie a căzut în dezgrație și a rămas doar «Steaua». Fabrica a fost cumpărată de investitori străini, care au ciopîrțit-o în bucăți.

* * *
«Steaua Roșie» și angajații ei, care veniseră din diferite colțuri ale Uniunii Sovietice, reprezintă un exemplu perfect al faptului cum s-a construit și cum a fost distrusă Moldova. Tinerii nu mai cunosc, deja, aceste lucruri. Așa că datoria veteranilor muncii este de a le spune oamenilor adevărul, așa cum au făcut și continuă să facă comuniștii.

Natalia Lujinaскачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: