Un an de președinție a lui Dodon. Cele mai oribile prognoze s-au adeverit Țara este amenințată de pericolul pierderii statalității. Și aceasta nu este o exagerare Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, de la bun început, a pus diagnoza loviturii de stat constituționale de acum un an și jumătate, în cadrul căreia, Curtea Constituțională antipopulară, la indicația partidului Democrat în cîrdășie cu Partidul Socialiștilor, a anulat, în mod brutal, un articol întreg al Legii Supreme. Noi, comuniștii, am fost unicii care am avertizat că bucuria de pe urma posibilității de a fi ”președinte ales de tot poporul” va fi de scurtă durată pentru Dodon. Procesul de modificare a modului de alegere a șefului statului, care a început cu minciună și falsuri, a continuat cu o campanie electorală la fel de mincinoasă a principalului socialist. Reamintim că Partidul Comuniștilor a mai declarat că de rînd cu modificarea ilegală a modului de alegere a șefului statului, după scrutin, competențele reduse ale președintelui țării vor fi un impediment în vederea realizării promisiunilor preelectorale. Noi am avertizat că cele mai îndrăznețe declarații ale lui Dodon precum că alegerea lui în calitate de șef al statului va deschide o nouă filă în lupta contra regimului, sînt minciuni din start și au menirea de a duce în eroare cetățenii. De asemenea, noi am vorbit deschis și direct despre faptul că intriga lipsită de scrupule legată de ”alegerile prezidențiale directe”, inevitabil, vor duce la confruntări între ramurile puterii, asemenea celor care aveau loc în Moldova în anii 90, însoțite de destabilizarea societății și riscul unui război real civil. Din păcate, anul trecut nu a făcut decît să confirme temerile noastre. Deja în primele zile de ”președinție”, Dodon a recunoscut propria neajutorare, justificîndu-și incapacitatea de a-și realiza competențele de care dispune și lipsa voinței politice a ”intrigilor dușmanilor” și ”imperfecțiunea bazei legislative”. Imediat au fost uitate promisiunile preelectorale despre lupta împotriva regimului, despre alegerile parlamentare anticipate, despre neadmiterea colaborării cu majoritatea parlamentară și despre sarcinile primordiale privind consolidarea securității statului. Sau, spre exemplu, despre procesul dur pe marginea ”miliardului furat”. Din primele zile, pus la loc chiar de partenerii săi în organizarea loviturii de stat constituționale, Dodon se mulțumea doar cu atribuțiile prezidențiale decorative - multitudinea deplasărilor, vizitarea manifestațiilor distractive asemenea unui general nuntaș, împărțirea premiilor, distincțiilor de stat și, desigur, funcții și privilegii.
Din primele zile ale președinției sale, Dodon a semnat ascultător toate decretele cu privire la numirea în funcție a judecătorilor cu reputație dubioasă, a promulgat, după o scurtă cochetare, toate legile antipopulare, s-a supus chiar și deciziilor și indicațiilor vădit anticonstituționale emise atît de Curtea Constituțională, cît și de majoritatea parlamentară și chiar de Guvern. Practic, șeful statului ”ales de tot poporul” a încetat să mai fie luat în seamă.
Toată lupta și susținerea încrederii înalte a cetățenilor, care, acum un an, au sperat în promisiunile lui Dodon, s-au redus la conferințe de presă furioase dar inutile și la comentarii în rețelele de socializare. Toate acțiunile reale ale ”președintelui” s-au redus la autoreclamă sonoră, plîngeri pe ”insuficiența de competențe” și laudă dubioasă despre încă o întrevedere cu vreun lider al unei țări străine. Totodată, în ultimul an, situația din Republica Moldova a degradat brusc pe toate fronturile, de la social-economic pînă la securitate.
Funcționarii și politicienii vorbesc deschis despre insolvența independenței statului moldovenesc. Armata, ignorîndu-l pe comandantul suprem, practic, a trecut în subordinea NATO. Guvernul își permite să-l ignore pe șeful statului, iar Parlamentul continuă să supună legislația regimului oligarhic antipopular. Prin țară se plimbă politicieni români, care îndeamnă deschis la lichidarea Moldovei, iar poliția organizează demersuri și nu permite intrarea în țară a savanților și jurnaliștilor străini incomozi. Moldovenilor li se refuză, practic, oficial dreptul la propria identitate și propria limbă, iar Consiliul de Securitate – subordonat președintelui, nu este capabil nici măcar să discute pe marginea problemelor actuale legate de securitate, ne mai vorbind, deja, despre adoptarea unor decizii concrete. Țara este amenințată de pericolul pierderii statalității. Și aceasta nu este o exagerare. Anume aceasta este principala concluzie a primului an de președinție a lui Dodon. Și niciun fel de alte vizite oficiale și exportul fructelor – legumelor nu vor stopa acea catastrofă în care Dodon duce țara și poporul din cauza setei sale de putere și ambițiilor incomensurabile. Niciun fel de cuvinte sau fotografii alături de liderii mondiali nu vor justifica trădarea lui a sute de mii de cetățeni care au avut încredere în el. Serviciul de presă al PCRM Рейтинг статьи:
|
Alte articole:
