Nu buget, dar bătaie de joc

Oleg Reidman: «Guvernul acționează în raport cu Parlamentul în baza principiului «ieși afară, singuri vom decide totul!»

Despre proiectul bugetului — 2018: atac asupra sectorului social

Potrivit lui Oleg Reidman, analiza proiectului de lege cu privire la bugetul pentru anul 2018, care a fost aprobat, în ajun, de majoritatea parlamentară în prima lectură, indică asupra faptului că și din punct de vedere al componentei calitative și tehnice, proiectul de lege este necalitativ chiar și pe dimensiunea comiterii greșelilor tehnice.

Spre exemplu, într-un articol sînt cu un miliard de lei mai mult, în altul — cu un miliard mai puțin ș. a. m. d. Adică, oamenii din Guvern care și-au pus semnăturile pe acest document, nu s-au obosit să-l studieze cu atenție. Asta, însă, cum se spune, este partea formală a problemei.

O altă chestiune — momentele principiale, cu care nu putem să fim de acord sau care, cel puțin, trezesc temeri și vigilență.

«Pentru ce există, în general, statul? Pentru ce statul cheltuiește bani, acumulează bani? Pentru ca societatea, oamenii, cetățenii să trăiască mai bine (în orice caz, această sarcină trebuie să stea în fața statului)... Oamenii din afara Parlamentului, în general, nu sînt foarte interesați de asemenea noțiuni ca transferurile, cheltuieli temporare, deficit ș.a.m.d. Ei privesc imediat unde? La lucrurile care sînt, cu adevărat, importante. Iar asta, în mare parte, vizează chestiunile sociale. Dacă bugetul nostru este orientat social, adică o mare parte a cheltuielilor se fac pentru necesitățile sociale, asta înseamnă că, poate, oamenii vor trăi mai bine. Iar pentru ca acest lucru să se întîmple, evident, trebuie să existe surse. Și iată că deschidem articolele corespunzătoare ale proiectului bugetului și vedem că se produce un atac asupra sectorului social.

Iată ni se promite o anumită creștere pentru anul viitor de trei procente. Eu mă întreb și i-am întrebat și pe colegii deputați de la tribuna Parlamentului: și cum vor vedea oamenii noștri această creștere? Cum vor simți ei pe propria lor piele această creștere? Deschidem articolul cheltuielilor sociale din acest proiect al bugetului. Și vedem: sănătate — anul trecut era 5,2 % din PIB, în acest an se planifică 5 %. Educație — anul trecut a fost 6,8 % din PIB, în acest an avem 6,5 procente. Protecția socială a populației — a fost 13,6 % din PIB, acum — 13,1 la sută. Toate aceste cifre în expresie nominală. Evident, aceste sectoare nu vor cunoaște niciun fel de dezvoltare», a remarcat deputatul PCRM, Oleg Reidman.

Potrivit lui, în cel mai bun caz, aceste sectoare își vor păstra cheltuielile pentru aceleași necesități de pînă în prezent. Însă, nu se vor bucura de dezvoltare reală, pentru că, de facto, nu se va produce o creștere a părții de cheltuieli.

«Uitați-vă, au dat plus 60 de milioane pentru educație, inclusiv, cîte 1,5 lei suplimentar pentru alimentația copiilor. Dar noi cu dumneavoastră mergem prin magazine și înțelegem ce înseamnă 1,5 lei — o ceașcă de ceai și un biscuit? Dar restul — chipurile pentru deschiderea unor grupuri noi. Totodată, Ministerul Finanțelor își alocă suplimentar 200 de milioane de lei», a explicat deputatul.

Despre «protecția socială» a populației: statul nu vrea să plătească după obligațiuni

În opinia lui Oleg Reidman, însuși documentul proiectului bugetului, care a fost pregătit neglijent și care admite asemenea discrepanțe — un miliard încolo, un miliard încoace — denotă lipsă de respect față de Parlament, cum s-ar zice — ieșiți afară, noi vom decide singuri. Da, Guvernul promite că bani se alocă mai mulți, însă această aruncătură de surse, în consecință, nu implică în sine niciun efect pozitiv, pentru că sursele sînt, practic, mîncate de inflație.

Oleg Reidman a oferit un exemplu concret al politicii Guvernului în sectorul asigurării medicale obligatorii: «Au fost propuse două inițiative legislative. Una dintre ele a venit din partea colegii noastre Oxana Domenti. Esența inițiativei constă în faptul că din buget în Compania Națională de Asigurări în Medicină trebuie să se verse cel puțin 12,1 % din toate cheltuielile bugetului, dar nu mai puțin decît anul precedent, plus înmulțit la inflație. Doi ani la rînd, această inițiativă s-a prăfuit în Parlament. În sfîrșit, a fost luată în seamă. Și, imediat, în întîmpinare a venit inițiativa Guvernului — niciun fel de 12,1 la sută, ci doar indexarea conform inflației, iar indicele acesteia este cel prognozat pentru anul viitor. Ce înseamnă acest lucru — «indexarea conform inflației» — înseamnă păstrarea capacității de cumpărare a banilor.

Atunci cînd spunem că cheltuielile vor fi mai mari și avînd în vedere cele 12,1 %, atunci da, în sector, cu adevărat, vor fi bani mai mulți. Felul în care propune Guvernul — înseamnă că bani mai mulți nu vor fi. Cu alte cuvinte, iau documentul, combină inițiativele noastre, ca bază se iau inițiativele Guvernului, în rezultat avem: un stat care asigură 16 categorii de cetățeni, nu poartă nicio responsabilitate, nicio obligație pe suma concretă de asigurare a acestora.

Simplu spus, statul nu vrea, pur și simplu, să primească un sistem solidar, atunci cînd un om sănătos plătește pentru tratarea unui bolnav — și aceasta este o practică normală în sistemul asigurărilor medicale obligatorii. Statul vrea ca cetățenii să achite în locul statului. Cît de mult nu s-ar scumpi polița de asigurare, noi nu vom beneficia de mai multe servicii. Deoarece banii noștri vor fi luați și vor merge la asigurarea celor pe care trebuie să-i asigure statul».

Despre reforma Guvernului și piramida de afaceri: am vrut să fim pe placul «unchiului»

Una dintre principalele sarcini ale Guvernului este să placă «unchiului». De aici și se trage politica negîndită a împrumuturilor externe și implementării reformelor antisociale, și componentele calitative ale proiectului bugetului pentru 2018 prezentat de Cabinetul de Miniștri și care nu poate fi numit unul social orientat.

«Probabil că sînt acolo oameni competenți, însă, am impresia, că una dintre sarcinile lor primordiale este să fie pe placul «unchiului». Pentru că în calitate de argument că acest buget este bun, ei au spus că «a fost coordonat cu Fondul Monetar Internațional». Experiența mea arată că FMI, întotdeauna (el pentru asta și este conceput) cere reducerea cheltuielilor și, în primul rînd, a cheltuielilor sociale. FMI acționează în baza exemplului american, unde toate cheltuielile sociale se fac din venitul personal. Și, în general, el are nevoie să te adresezi cît mai mult la el», a subliniat Oleg Reidman.

Potrivit lui, politica împrumuturilor externe a actualei guvernări se aseamănă cu o piramidă a cărei consecință, inevitabil, va duce fie la prăbușirea economiei, fie la pierderea suveranității.

«Dacă e să comparăm actualul proiect al bugetului cu documentul de anul trecut, vedem că, în acest an, trebuie să împrumutăm 7,7 miliarde de lei. Vom avea la dispoziția noastră 5,4 miliarde de lei, pentru că 2,3 miliarde vor merge la stingerea împrumuturilor anterioare. Este interesant faptul că, anul trecut, Moldova nu a împrumutat 7,7 miliarde, ci 7,4 miliarde de lei — mai puțin, dar nu am primit 5,4, ci 5,5 miliarde de lei — mai mult.

Adică, am împrumutat mai puțin, dar am primit mai mult. Unde va duce această politică de împrumut? Ce înseamnă asta? Piramidă curată. Cu ce se va termina această piramidă, la fel ca oricare alta? Cu prăbușirea. Care vor fi consecințele prăbușirii acestei piramide? Or prăbușirea economiei, or, pierderea suveranității. Cu actuala guvernare, cel mai mare pericol pentru Moldova este pierderea suveranității. Deja astăzi putem vedea că ei (puterea — nota red.) lucrează sub dictatura externă», a remarcat deputatul.

Mai mult decît atît, Oleg Reidman a subliniat că o mare parte a acestor surse împrumutate merg la susținerea bugetului, adică — la consum. «Ei nu creează noi surse de venit din contul cărora ar putea fi stinse aceste credite. De aceea, noi (fracțiunea PCRM în Parlament — nota red.), nicidecum, nu am putut să fim de acord cu un asemenea conținut al documentului», a concluzionat Oleg Reidman.

În ceea ce ține efectul așa numitei reforme a Guvernului, aceasta nu a generat o economie a surselor bugetare, așa cum s-a promis. Dar anume acest argument a stat la baza acestei reforme. În opinia lui Oleg Reidman, aceasttă reformă nu doar că este inutilă, dar acțiunile pentru reducerea aparatului, inevitabil, va genera noi cheltuieli.

«Birocrația are așa calitate. Nu este nici rău și nici bine, este calitatea ei organiză, birocrația nu moare așa pur și simplu. Ea nu poate fi redusă așa pur și simplu. Totodată, această reducere a bugetarilor trage după sine cheltuieli legate de șomaj. Ei undeva trebuie să ajungă! Și atunci cînd ni se spune că salariile vor crește cu 11 %, îmi pun următoarea întrebare: cîte persoane vor beneficia de aceste salarii majorate? De aceea, problema nu constă în cifre, ci, pentru ce se face acest lucru, care sînt scopurile și prioritățile trasate», a concluzionat deputatul PCRM, Oleg Reidman.

Pregătit de Olga Dzeatcovschiскачать dle 10.6фильмы бесплатно