Hoție în stil românesc
РУС. MOLD.
» » Hoție în stil românesc

Hoție în stil românesc

2-03-2018, 13:57
Viziuni: 1 106
  
Versiunea de tipar   
Hoție în stil românescÎn Moldova continuă tirajarea criminală a «declarațiilor de unire cu România»
 
Cu ajutorul tacit al guvernării «democrate», unioniștii continuă să tensioneze situația în Moldova. În momentul scrierii acestui articol, se anunțase despre mai bine de 60 de localități din țara noastră unde aleșii locali au semnat declarații de unire cu România.

Totodată, se mai știe că acest lucru se face prin minciună. Trădătorii de Patrie nici măcar nu se interesează care este opinia poporului pe marginea acestei chestiuni — nimic nu s-a schimbat în acest sens, peste un secol de la «unirea» perfidă.

Piedestalul dubios

Pe parcursul mai multor ani de zile, liderul unionismului în Moldova se considera Partidul Liberal. Acum, formațiunea a fost răsturnată de pe acest piedestal de către Partidul Democrat de la guvernare, care controlează 700 de primării din cele 898 existente în Moldova.

Respectiv, astăzi, între democrați și liberali are loc fie o competiție, fie o consecutivitate în multiplicarea declarațiilor unioniste. Spre exemplu, în satul Păulești, raionul Călărași, pentru «unire» a pledat primarul — membrul Partidului Liberal, Ion Prunici, precum și secretarul consiliului local și încă șase consilieri. În satul Tănătari, raionul Căușeni, declarația a fost semnată de primar — membru al Partidului Democrat, Constantin Berlinschi, el a fost susținut de secretarul consiliului local și încă șapte consilieri. În satul Sinești, raionul Ungheni, pentru «unire» au semnat primarul — liberalul Iurie Țeruș, secretarul consiliului local, cîțiva consilieri și preotul bisericii localității. Peste tot doar liberali și democrați. Păi iată, știau oare, să zicem, locuitorii din Sinești ce atitudine au avut predecesorii lor față de «unire», în satul lor de baștină, acum o sută de ani.

Raportul Siguranței de la Chișinău despre atitudinea ostilă a sătenilor din satele Năpădeni și Sinești față de ocupanți. 24 (11) iulie 1918 (https: //razboiulpentrutrecut. wordpress. com).

«Trebuie să ne păzim de atitudinea ostilă a țăranilor din satele Năpădeni și Sinești din județul Bălți, care sînt împotriva românilor, pentru că ultimii le-au luat toată pîinea. Acum, țăranii doar așteaptă răscoala din Chișinău împotriva românilor pe care o va organiza partidul rus, și atunci, țăranii vor devasta căile ferate pentru ca România să nu-și poată aduce armata».

Brutus din Comrat

Încă un exemplu curios. Se comunică că pentru «unirea cu România» și declararea anului 2018 «anul centenarului unirii» ar fi votat, chipurile, consiliul orășenesc Cimișlia, semnătura a fost pusă de către președintele ședinței, Serghei Suhan. Tot el conduce școala profesională din Comrat.

Evident, acțiunile acestuia nu au putut să fie ignorate de către colegii lui de muncă și reprezentanții comunității găgăuze. Reacția care a urmat a fost negativă. Într-un interviu pentru portalul de știri gagauzinfo. md, directorul școlii profesionale din Comrat, Serghei Suhan, a încercat să explice de ce a procedat anume așa. Potrivit lui, declarația din 27 martie 1918 «nu a fost contestată de nimeni niciodată» și aceasta «nu a fost anulată». Respectiv, de ce să nu ne alăturăm acelor semnatari care «pledează pentru reunificarea statului român, reunificarea pămîntului și lichidarea urmărilor Pactului Molotov-Ribbentrop».

Trădătorii strămoșilor

În ordinea caracteristică acestei provocări «pentru unire» au pledat 18 din 33 de consilieri raionali din Strășeni. (Mai detaliat despre asta — în materialul «Amuzanta unire. Pe ce s-a construit minciuna unui secol de la unire?», în pagina 4 al actualei ediții a «Comunistul»-ui).

În declarația lor se spune că semnatarii, chipurile, au luat în calcul situația economică complicată din Moldova și amenințarea din partea Federației Ruse, în legătură cu care declară unirea simbolică a localității cu România și roagă Parlamentul să examineze chestiunea «unirii» în cadrul ședinței Legislativului.

Nu atît pentru consilierii corespunzători, cît pentru cei ale căror voturi i-au desemnat în funcții, vom prezenta un singur document de acum o sută de ani și care ilustrează perfect atitudinea locuitorilor din Strășeni față de așa numita unire cu România.

Raportul celui de-al 6-lea regiment al jandarmeriei al brigăzii de jandarmi nr. 3 despre răscoala țăranilor din satul Strășeni 28 (15) iulie 1918 (https: //razboiulpentrutrecut. wordpress. com).

«Am onoarea să vă raportez că, astăzi, la ora 15.30, șeful postului de jandarmi de la stația Strășeni a raportat, la telefon, că locuitorii satului menționat s-au răsculat, l-au dezarmat și l-au izgonit de acolo împreună cu alți doi jandarmi, care formau postul dat, în următoarele circumstanțe:

La ora 8 dimineața, 7 soldați din comisia de aprovizionare s-au dus la Chișinău, iar în drum au văzut un cal pe care au vrut să-l ia spunînd că le aparține lor. Un localnic al acelui sat s-a opus, afirmînd că calul îi aparține lui, iar în consecință, toți s-au dus la postul de jandarmi pentru anchetă.

De îndată, șeful postului s-a pomenit încercuit de localnicii întregului sat în frunte cu primarul, care au început să strige din răsputeri că soldații români sînt hoți și că ei nu au nevoie de poliția română. Ulterior, oamenii au intrat în sediul postului de jandarmi, au stricat armele șefului de post și au început să bată jandarmii pînă cînd aceștia nu au fugit.

Am trimis la locul faptei pentru anchetarea situației pe căpitanul Gorăscu, șeful companiei de la Chișinău, însoțit de patru jandarmi, precum și de șeful departamentului Vorniceni. Nouă ni se raportează că la stația Strășeni a venit un pluton de soldați cu două mitraliere, trimise, de asemenea, la Strășeni. Un raport detaliat va urma în rezultatul anchetei.

Șeful regimentului de jandarmi 6, locotenent — colonelul Crivăț».

În apărarea statalității

În replica așa numitei declarații «simbolice» despre unirea cu România, adevărații cetățeni ai Moldovei semnează declarații deloc simbolice, ba chiar foarte adevărate, în susținerea statalității.

Asemenea localități se numără, deja, cu sutele. Și asta fără a fi luată în calcul Găgăuzia, unde opinia locuitorilor este absolut univocă: faptul că, acum 100 de ani, Basarabia a făcut parte din componența României, nu a fost nimic altceva decît o «perioadă de ocupație».

Această opinie, consolidată printr-o decizie corespunzătoare, a fost exprimată de către participanții Consiliului extins al organelor puterii regionale și locale și al administrației UTA Găgăuzia, de asemenea, veteranii constituirii Republicii Găgăuze și reprezentanții societății civile.

Locuitorii din Găgăuzia declară că în Moldova trebuie să fie interzisă activitatea partidelor care pledează pentru lichidarea statului Republica Moldova și pentru unirea sa cu România. De asemenea, persoanelor cu dublă cetățenie trebuie să le fie interzis să ocupe funcții responsabile (această cerință, de altfel, funcționa în perioada guvernării PCRM).

Cine este stăpînul casei?

În timp ce organele de stat, menite să stea la straja statalității Moldovei, tac, situația este comentată tumultos de funcționarii români.

Spre exemplu, ministrul Afacerilor Externe al României, Teodor Meleșcanu, consideră că declarațiile în susținerea unirii cu România, care au fost făcute în cîteva localități din Moldova, «nu au niciun fel de consecințe juridice». Iar declarațiile în sine sînt, pur și simplu, o exprimare a tendinței cetățenilor Moldovei de a se apropia de cetățenii României.

Potrivit presei moldovenești, primarul de Iași, Mihai Chirica, a declarat, în eterul unui post privat de televiziune că este dispus să-i invite la o cină unionistă pe toți aleșii locali din Republica Moldova care au semnat declarația de unire. Iar autoritățile localităților românești, înfrățite cu cele moldovenești, au început să mulțumească pentru semnarea declarațiilor cu bani. În acest caz, vinderea de Patrie are o expresie bănească destul de reală.

Îndeamnă deschis la semnarea declarației de «unire» consulul general al României la Bălți, Mihai Baciu. Așa cum informează golos.md, Baciu face propagandă în favoarea Partidului Unității Naționale, condus de Traian Băsescu și Anatol Șalaru și colectează semnături pentru așa numita «declarație de unire cu România» în schimbul remunerărilor bănești.

Pentru o declarație semnată, consulul a propus primarilor, viceprimarilor și președinților de raion din nordul țării între 1000 și 2000 de euro. În toată această istorie a trădării, cel mai strașnic lucru nu este nici măcar faptul că cetățenii unui alt stat, prin intermediul aleșilor locali, cumpără angro și cu amănuntul sufletele cetățenilor moldoveni. Cel mai strașnic lucru este că avem în Moldova atît de mulți aleși ai poporului gata să se vîndă, aleși pe care nici cetățeni nu poți să-i numești.

Românii «vor rezolva totul»

Guvernarea proastă a țării, în ultimii opt ani de zile, nu mai duce nicăieri. Aleșii poporului din teritorii își recunosc deschis neputința. Într-un interviu pentru agenția de știri «novostipmr. com», primarul satului Opaci din raionul Căușeni, Gheorghe Tărîță, care, împreună cu alți aleși locali a semnat declarația de unire cu România, a spus că «românii vor rezolva totul» — în sensul de a face ordine, de a construi drumuri, medicină ș. a. m. d. Totodată, Tărîță a recunoscut că tatăl lui, care a trăit perioada ocupației române, își amintea deseori de faptul că «românii băteau localnicii». Cu toate acestea, el însuși este părtaș al unionismului, «pentru că nu vede o altă ieșire pentru țara sa».

Din cîte se vede, nu s-a găsit pentru el și alți fii nedemni ca el, o bună curea părintească. Că minte scurtă mai au părtașii unioniștilor contemporani! Or, ei pur și simplu, nu doresc să privească în trecut, ascunzîndu-și rușinea, cu justificări jalnice, în fața mormintelor strămoșilor pe care le trădează cu lașitate.

Excursie în trecutul de acum o sută de ani

«Din raportul Siguranței Chișinău pentru direcția generală a poliției și Siguranței României cu privire la faptul că populația Basarabiei nu recunoaște anexarea forțată la România și refuză să se supună ocupanților 2 iulie (19 iunie) 1918 г. (https: //razboiulpentrutrecut. wordpress. com).

«În general, populația urbană și, potrivit datelor oferite de surse de încredere, populația de la sate tratează venirea românilor în Basarabia nu doar cu neîncredere, ci chiar cu ură, considerînd că acest fapt este nu doar inutil, ci, chiar nociv pentru ei. În ceea ce privește «aderarea» ei nici măcar nu vorbesc despre asta, pentru că consideră actul ilegal, or, potrivit afirmațiilor lor, această aderare trebuia să fie făcută în urma unui plebiscit. Populația de la sate, care se lasă ușor amăgită și, în puterea naivității sale, crede oricăror zvonuri, nu s-a gîndit asupra scopului răspîndirii acestora, afirmă chiar că atît timp cît fiecare locuitor al Basarabiei nu va depune personal jurămînt, aderarea Basarabiei la România nu poate fi luată în serios. Motivele acestor nemulțumiri sînt, în primul rînd de ordin economic.

Respectiv, rechiziționarea făcută în Basarabia a oferit populației motiv să se plîngă pe faptul că românii au venit pentru a devasta acest ținut fără să-i aducă niciun folos. Aceste rechiziții au impresionat puternic și au fost primele acțiuni care au generat ură din partea țăranilor. În al doilea rînd, a început să fie răspîndit zvonul precum că grîul rechiziționat este dat nemților, respectiv, România încearcă să-și îndeplinească obligațiile în fața lor din contul Basarabiei.

Aceste două acțiuni sînt sursă de nemulțumire și ură manifestată față de noi de către populația Basarabiei și care au determinat, ulterior, oamenii să afirme că actul de aderare este ilegal.

Noi nu am reușit să stabilim dacă, pînă în prezent, populația din orașe și-a jucat rolul în raport cu aceste chestiuni.

Pe de altă pate, ca și consecință a acestei stări de lucruri, avînd propriile surse în provincie, apare nemulțumirea populației urbane, care este provocată de scumpirea considerabilă a condițiilor de viață...

Notă: pe 7 mai, siguranța Criuleni a raportat centrului contrainformații din Orhei că, în ajun, în cadrul adunării locuitorilor satului Ustia, convocate de autoritățile ocupante, «cu scopul de a atrage simpatia oamenilor», țăranii și-au exprimat protestul față de aderarea Basarabiei la România».

Raportul pentru Siguranța din Chișinău despre refuzul țăranilor din județul Bălți de a accepta cetățenia română, 2 august (20 iulie) 1918.

«Venit de la Bălți, prefectul a informat că toți țăranii din județul Bălți declară despre ne dorința de a depune jurămînt și a fi cetățean român».

Au venit ca să ne ia totul

Despre faptul că românii luau de la țăranii basarabeni nu doar animalele și surplusul de produse alimentare, dar chiar și ultimul grîu destinat pentru hrana familiei și însămînțare, mărturisesc o mulțime de documente istorice.

Satul Băcioi se numără în lista localităților, care, în iarna anului 2018, a semnat declarația de «unire». Totodată, acum o sută de ani, ocupanții români au furat fără milă buneii și străbunii actualilor localnici din Băcioi.

Raportul Siguranței Chișinău despre manifestarea țăranilor din Băcioi împotriva ocupanților, 1 iulie (18 iunie) 1918.

«Drept completare la cele spuse anterior despre Cotelea, primarul satului Băcioi, am onoarea să vă informez următoarele: ieri, locotenentul Popescu din cadrul Comisiei pentru aprovizionarea armatei a mers la Băcioi pentru a rechiziționa porumbul pentru al cincilea corp al armatei.

Cotelea, sus menționat, împreună cu tovarășul său — un oarecare Hubincu, au îndemnat populația acestui sat să se răscoale. Toți locuitorii au ieșit cu sapele și lopețile în întîmpinarea domnului Popescu și care repetau, în continuu, că nu recunosc aderarea Basarabiei la România și că românii nu au dreptul să desfășoare rechiziții.

Văzînd că este amenințat, Popescu a revenit, imediat, la Chișinău și a raportat despre cele întîmplate ștabului corpului 5, care i-a dat cîțiva soldați care au mers la Băcioi să-i aresteze pe cei menționați mai sus».

Atitudinea președintelui adunării zemstvei județene Cahul în «Sfatul Țării» cu rugămintea de a întreprinde măsuri pentru încetarea rechizițiilor în județ, 10 iunie (28 mai) 1918.

«Prima adunare a zemstvei județene din Cahul, generată de atitudinea sa responsabilă față de populație, mergînd în întîmpinarea cerințelor poporului, consideră că este de datoria sa sfîntă de a vă aduce la cunoștință că rechiziția autorităților militare și exportul stocului și așa foarte redus de pîine în județul Cahul, s-au întețit și au căpătat o asemenea amploare încît se pune problema epuizării definitive a stocurilor noastre locale de alimente — este vorba de cîteva zile.

Reieșind din toate acestea, s-a constatat deja deznădejdea recoltei din acest an. În legătură cu acest fapt, se ilustrează toate dezastrele foametei. Fiți de acord, situația este amenințătoare, critică și poate genera complicații serioase. Implorăm să se pună cuvînt de mediere în fața autorităților de a fi sistate rechizițiile și exportul stocurilor de alimente. Președintele adunării zemstvei județene din Cahul, Nicolai Lemochi».

Despre rechizițiile nemiloase în Cimișlia, s-a raportat pe 29 mai de către comitetul alimentar Bender. Se raporta că ocupanții iau de la țărani «nu surplusurile, dar, în mod oficial, le retrage porumbul, grîul și alte cereale făcînd percheziții în hambare și cîmpuri». Asemenea fărădelegi aveau loc pe tot teritoriul Moldovei ocupate.

* * *
Pe paginile diferitor site-uri informaționale sînt prezentate și alte exemple de hoție de la țăranii basarabeni. Documente corespunzătoare sînt o mulțime. În următoarele ediții ale «Comunistul»-ui, acestea vor fi publicate pe măsura posibilităților.

Pregătit de Ana Vetrova în baza materialelor din presă
скачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: