Mergînd cu Dumnezeu...

Situația religioasă din Moldova nu poate fi calificată drept una simplă

După destrămarea URSS, rolul religiei în viața socială a crescut brusc. Moldova independentă s-a transformat într-o arenă de activitate pentru zeci de confesiuni religioase, secte, propovăduitori de peste hotare.

Însă, majoritatea absolută a cetățenilor Moldovei sînt creștini ortodocși, inclusiv, găgăuzii — unul dintre puținele popoare turce cu religie ortodoxă. Potrivit diferitor date, 90 — 95 la sută din populația țării sînt creștini ortodocși.

Punerea fundamentului

Astăzi, în elita de la guvernare a Moldovei, care tinde din răsputeri să devină «parte integrantă a familiei popoarelor europene», nu se prea obișnuiește de a-și aminti despre faptul că toată cultura moldovenească, sistemul valorilor naționale moldovenești și, însuși spiritul moldovenilor și statalității lor în secolul XIV, s-au creat sub influența ortodoxiei și bisericii ca și institut social. Mai mult dect atît, ortodoxia a devenit acel fir vital, care, pe parcursul secolelor, i-a legat pe moldoveni de slavii din est. Actualilor reprezentanți ai puterii nu le prea place să amintească despre faptul că, inițial, limba Bisericii moldovenești era slavonă bisericească, dar nu română.

Ortodoxia a determinat poziția Moldovei în lume și scopul omului în viață, formînd sistemul de valori al poporului moldovenesc. Ierarhii bisericești erau cei mai culți oameni din cnezat și din popor. Grație eforturilor lor, biserica a devenit pivotul culturii medievale moldovenești. Construite pe timpul primilor domnitori — Mănăstirile Neamț, Bistrița, Putna au devenit adevărate centre duhovnicești ale Moldovei.

Conflictul continuu

Situația religioasă complicată din țara noastră, în mare parte, este determinată de confruntarea acerbă dintre bisericile ortodoxe Rusă și Română. Acest conflict, care are un profund context istoric și politic, este strîns legat de problemele autodeterminării naționale a moldovenilor, disputelor teritoriale și a statalității moldovenești. După proclamarea independenței Republicii Moldova, Patriarhatul din Moscova a oferit fostei Eparhii de la Chișinău statutul de Biserică autonomă moldovenească.

În ciuda regulamentului adoptat în relațiile dintre bisericile ortodoxe autocefale, în conformitate cu care pe teritoriul canonic al unei biserici ortodoxe nu pot fi create structuri paralele ale alteia, în decembrie 1992, Sinodul Bisericii ortodoxe române a decis să fondeze o mitropolie în Basarabia. În mod similar, Biserica română a procedat și în Serbia, unde, fără niciun fel de coordonare cu Biserica ortodoxă sîrbă, a fost numit un episcop român. Contextul activității așa numitei Mitropolii basarabene, gestionată de patriarhia română, pe teritoriul Moldovei contemporane, a fost, de la bun început, de natură politică.
Zbigniew Brzeziński — nici pe departe unicul strateg american, care a declarat că «după prăbușirea URSS, cel mai mare dușman al SUA devine Biserica Ortodoxă Rusă».

Prin decizia sa, Sinodul bisericii române a încălcat tot ce putea a fi încălcat în sfera diplomației bisericești. Există toate motivele să considerăm că Biserica ortodoxă română, care a riscat să meargă la încălcarea canoanelor sfinte, realizează tendințele geopolitice ale statului român. Nu în zadar, guvernul României a adoptat programul «Biserica Română» orientat spre «renașterea bisericilor românilor din afara României» și care este finanțat din bugetul de stat. Sub presiunea Consiliului Europei, în iulie 2002, Mitropolia Basarabiei a Bisericii ortodoxe române a fost înregistrată oficial.

În consecință, comunitatea ortodoxă din Moldova s-a pomenit scindată între două jurisdicții bisericești concurente. Mitropolia Moldovei a Bisericii Ortodoxe Ruse și Mitropolia Basarabiei a Patriarhatului României au declarat, concomitent, despre succesiunea lor în structurile bisericești anterioare și despre drepturile lor asupra tuturor proprietăților bisericești.

Au urmat un șir de conflicte și tensiuni între enoriașii din teritorii, care continuă și astăzi. Astăzi, «cîmp de luptă» a devenit satul Dereneu din raionul Călărași. Iar pînă acum, lupte s-au dat chiar în raionul Călărași, satul Ruseștii Noi din raionul Ialoveni, satul de baștină al «președintelui ales de tot poporul» Dodon — Sadova...

În căutarea celor pierdute

Actuala situație social-politică din țară, care poate fi caracterizată drept critică, determină populația să apeleze tot mai des la religie. Societatea moldovenească este în stare de neîncredere, de aceea, în condițiile în care statul nu-și poate îndeplini funcțiile, oamenii caută să-l substituie cu ceva. În studiul «Religia și statul», prezentat anul trecut la Chișinău, se menționează despre faptul că religia joacă un rol important în procesul de stabilire a relațiilor în Moldova.

S-a constatat că pentru cetățenii Moldovei, religia este importantă în problemele de ordin politic. Respectiv, 31 la sută dintre reprezentanții societății moldovenești s-au arătat convinși că ar fi fost mai bine dacă funcțiile statului erau ocupate de oameni religioși. Populația acceptă cel mai pozitiv politicienii care-și declară public apartenența religioasă, dar nu folosește religia pentru obținerea scopurilor politice personale. 74 la sută dintre respondenți consideră că religia trebuie să fie obiect de studiu la școală. O atitudine mai moderată față de această chestiune o au elevii: 56 la sută dintre ei și-ar dori să aibă religia în lista orelor de clasă.

În același timp, majoritatea oamenilor care se consideră religioși, nu au încredere în biserică. Mai puțin de 10 % au declarat că merg la biserică cel puțin o dată în săptămînă. Doar 18 la sută dintre respondenți simt că biserica le asigură necesitățile legate de Dumnezeu.

Credința ortodoxă este elementul nostru național de legătură, baza solidă a principiilor noastre morale, religia ortodoxă a definit tradițiile și orînduirea vieții noastre. Posibil, dacă cetățeanul își va începe ziua cu o rugăciune, în care va cere «Salvare, Doamne, și miluiește țara noastră, păzești-o cu pace, Doamne... «, mai devreme sau mai tîrziu, aceste cuvinte vor ajunge acolo sus și Cel căruia îi sînt adresate va trimite ajutor, iar în sufletele oamenilor va naște adevăratul patriotism.

Evgheni Tamanțevскачать dle 10.6фильмы бесплатно