Toți sînt liberi?
РУС. MOLD.
» » Toți sînt liberi?

Toți sînt liberi?

2-06-2018, 10:57
Viziuni: 39
  
Versiunea de tipar   
Toți sînt liberi?Ministrul Economiei, și-a adus aminte despre existența zonelor economice libere din Moldova
 
Pentru început, «ministrul fără diplomă» a descoperit America, anunțînd că zonele economice libere sînt foarte avantajoase pentru Moldova, după care, fără a vorbi ceva la concret, a îndemnat ca aceste zone să fie dezvoltate și a promis ajutorul Guvernului în acest dificil domeniu.

Aici e necesară o mică explicație. Scopul creării zonelor economice libere este de a contribui la dezvoltarea economiei prin atragerea de investiții, crearea unor întreprinderi cu participarea capitalului străin și a unor noi locuri de muncă. În Moldova există șapte ZEL, în ele activează 190 de rezidenți care, în ansamblu, au creat 12 mii locuri de muncă.

Conform legislației naționale, zonele de activitate antreprenorială liberă (zonele economice libere) sînt sectoare economice izolate cu un perimetru strict limitat ale teritoriului vamal al Republicii Moldova, în care, în baza unor condiții avantajoase, investitorilor autohtoni și străini li se permite desfășurarea diferitelor genuri de activitate antreprenorială în conformitate cu legea.

În practica mondială vom găsi multe exemple de dezvoltare cu succes a ZEL — în China și Cipru, în Brazilia, SUA și Elveția. Aceste zone sînt un fel de state în state, ele contribuie la atragerea investitorilor, oferă locuri de muncă și dezvoltă în ansamblu economia țării respective.

Dar a permite activitatea ZEL-urilor poate doar o guvernare puternică și, principalul, — necoruptă. După cum vă dați seama, actuala conducere a Moldovei nu face parte din această categorie. Prim-ministrul Pavel Filip, care pretinde la laurii lui Stolîpin, îi încredințează pe investitorii străini și pe cei autohtoni că banii lor nu se vor pierde, ci dimpotrivă, se vor întoarce în buzunarele lor în volum însutit. Posibil, în visele sale de noapte el vede cum zonele economice libere din Moldova create din inițiativa lui devin un loc foarte căutat de cei mai mari investitori din lume. Cu regret, în realitate, potențialii investitori luînd cunoștință de condițiile «avantajoase» de activitate în Moldova, pleacă în grabă din țara noastră. Și cum să nu plece, dacă la noi nu există nici un fel de garanții în ceea ce privește garantarea integrității investițiilor, iar în loc de această garanție există ceea ce în vocabularul nostru a intrat sub denumirea «otkat»? Și dacă justiția coruptă de la noi nu obișnuiește, așa cum s-ar cuveni, să apere interesele investitorilor, ci să-și bată capul de interesele ei personale?!

În acest context, ministrul Gaburici ne asigură că guvernarea este dispusă oricînd să ofere sprijinul necesar pentru dezvoltarea producerii, pentru înlăturarea obstacolelor birocratice și căutarea unei ieșiri din situație. Noi însă deloc nu sîntem siguri de toate acestea. Și asta pentru că ministrul Gaburici, de altfel, ca și întreg «guvernul nocturn    », sînt tocmai acel obstacol birocratic cu care dumnealor intenționează să lupte. Această priveliște suprarealistă amintește cîinele care încearcă să-și prindă propria coadă.

Obrăznicia unor funcționari nu cunoaște hotare. Bunăoară, fostul ministru al Transporturilor, Iurie Chirinciuc, și-a asumat conducerea blocului administrativ al ZEL «Ungheni-business».

Șeful ZEL «Bălți», Marin Ciobanu, ne poate destăinui cum de la compania germană Draexlmaier în mod nelegitim i-a fost stoarsă o plată în sumă de 28 milioane de lei. Iată cum s-a întîmplat. Respectiva companie le-a oferit colaboratorilor săi pachet social. Inspectoratul fiscal de la Bălți a promis reprezentanților companiei că vor scuti firma de unele impozite. Dar șeful serviciului fiscal, domnul Vicol, și-a anulat decizia.

Moldova pierde anual sute de mii de euro din vina actualei guvernări. Din cauza birocrației de la noi, oamenii de afaceri din străinătate preferă să investească în alte țări, iar Moldova, cum se spune, rămîne cu buzele umflate.

* * *
«Cauza frînării activității ZEL-urilor este lipsa unor înlesniri fiscale pentru rezidenții acestora, consideră Natalia Epuraș, administrator-șef la ZEL «Ungheni-business». Fără nici un fel de înlesniri, rar cine are dorința să vină la noi. În afară de oferirea unor privilegii fiscale, în zona liberă trebuie să se facă în prealabil și niște investiții pentru crearea infrastructurii. Și acești bani e dator să-i găsească statul». În opinia Nataliei Epuraș, ZEL-ul de la Ungheni poate fi considerată una de succes, în fond, doar datorită spiritului de inițiativă pe care-l manifestă înșiși rezidenții, care atrag noi participanți.

Deci, s-a procedat și la autodeservire. După cum spune o zicală franceză, cea mai bună slugă pentru tine ești tu însuți. Se ajunge și la asemenea situații, odată ce zonele economice libere nu pot deveni oaze într-un mediu investițional nefavorabil și în condiția unei competitivități slabe în ansamblu. În plus, într-o țară în care nu există o strategie de lungă durată a activității lor. Nemaivorbind despre faptul că, în cazul în care toate structurile de stat ar funcționa în regimul cuvenit, nici nu ar exista necesitatea de a crea ZEL-uri.

* * *
Unicul lucru în care-i dăm dreptate ministrului Gaburici este afirmația dumnealui că ZEL-urile sînt avantajoase. Atîta doar că el a uitat să concretizeze că, în Moldova de astăzi, ele sînt avantajoase numai pentru un anumit cerc de persoane. Cele care pot amplasa în cadrul lor vreo două-trei firmulițe proprii (sau firmulițe ale cumetrilor, finilor și nănașilor), ocolind astfel impunerea fiscală.

În acest context, putem nominaliza firma «Demir-agro», care aparține lui Serghei Vlah și surorii sale. Iar sora dumnealui este nu altcineva decît bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah (ce-i drept, firma este înregistrată ca aparținînd mamei lor). La începutul carierei de bașcan a Irinei, capitalul firmei era doar de 5 milioane de lei. În schimb, acum bugetul ei alcătuiește suma de 870 milioane de lei în situația cînd bugetul Găgăuziei este doar de 710 milioane de lei.
 
Un business atît de viguros este pur și simplu imposibil să-l organizezi fără un «acoperiș serios» asigurat din partea unei persoane influente în țară. Cu atît mai mult să-i faci pe Irina Vlah și Serghei Vlah rezidenți ai ZEL «Portul internațional Giurgiulești».

ZEL-urile sînt convenabile și pentru desfășurarea în aria lor a unor afaceri tenebre. În anul 2016, prin ZEL «Aeroportul internațional Mărculești», Moldova, cu un preț derizoriu, a vîndut unui cunoscut prin diferite scandaluri comerciant de arme ucrainean trei complexe de rachete antiaeriene C-125 «Neva». Cumpărătorul acestora a fost o companie offchore condusă de o persoană acuzată la Kiev de mașinații în furnizarea de arme în Sudanul de Sud. Vînzătorul rachetelor a fost ministrul Apărării de atunci, Anatol Șalaru.

Printre altele, însăși această ZEL este nerentabilă. Acum la aeroport activează opt agenți economici, șase din ei arendînd terenuri cu suprafața totală un pic mai mare de 50 de hectare. Nemților care au încercat să investească acolo (și nu era vorba de niște firme începătoare, ci de companii solide ca Lufthansa Cargo și Fraport), premierul Filip le-a refuzat în mod delicat să folosească această oportunitate. Adică nu le-a spus direct «nu», însă nici «da» nu le-a spus. «Vom continua să ținem legătura cu potențialii investitori» — asta le-a spus. Ceea ce le dădea de înțeles că au făcut zadarnic drumul spre Moldova și că n-au decît să se întoarcă în Germania lor.

De ce a fost posibil să se întîmple una ca asta? Unica explicație sau, mai degrabă, presupunere e că, pentru a primi răspuns, trebuie să freci degetul mare de cel arătător.

Și acum — o concluzie generală: zonele economice libere din Moldova nu-și îndeplinesc misiunea lor, care constă în atragerea investițiilor străine și locale și stimularea exportului. Le împiedică s-o facă lipsa infrastructurii, birocrația și legislația imperfectă. Și atîta timp cît respectiva situație nu se va schimba, să nu contăm pe faptul că ZEL-urile se vor integra în economia națională.

Ivan Lecarevскачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: