Planuri uragan sau 100 de zile de promisiuni
РУС. MOLD.
» » Planuri uragan sau 100 de zile de promisiuni

Planuri uragan sau 100 de zile de promisiuni

30-01-2016, 11:37
Просмотров: 676
  
Версия для печати   
Planuri uragan sau 100 de zile  de promisiuniÎn timpul conferinţei de presă, organizate săptămîna aceasta, de către noul ministru al Economiei, Octavian Calmîc a prezentat planurile instituţiei sale 

pentru următoarele 100 de zile. 


 

În cîteva cuvinte am putea spune cam aşa – cîntă bine, dar şi mai abil promite.

 

Calmîc are planuri uragan şi în ceea ce priveşte climatul investiţional şi pe dimensiunea politicii bugetar–fiscale, precum şi în ceea ce ţine de apariţia Zonelor Economice Libere sau deschiderea noilor pieţe de desfacere… Doar că aşa şi nu s–a spus nimic despre instrumentele concrete care ar urma să fie puse în aplicare în vederea atingerii acestor obiective. Unica «pîrghie» de salvare – credite noi contractate de la partenerii de dezvoltare occidentali şi europeni. Aici se şi încheie lista priorităţilor.

 

Poveste veche…

 

Dacă e să–l credem pe domnul ministru, desigur, situaţia în economie şi sfera bugetară este proastă, însă, nu într–atît ca să vorbim despre o criză. «Situaţia macroeconomică este complicată, dar, nicidecum, critică», a declarat Calmîc.

 

Nu este clar ce stă la baza optimismului ministrului Economiei, însă, statistica oficială nu vine să–l încurajeze.

 

Deocamdată, nu există totalurile complete pentru 2015, însă, conform rezultatelor primelor 9 luni ale anului trecut, tabloul este cam următorul: potrivit datelor oficiale, creşterea PIB a fost de 0,5 %. Totodată, în trimestrul trei, reducerea indicatorului respectiv a fost de aproape patru la sută (3,6%). Estimările sunt negative şi pentru cel de–al patrulea trimestru al anului trecut, de aceea, potrivit prognozelor, scăderea PIB–ului pentru 2015 va fi de 2%.

 

Situaţia care «nu este critică» nu coincide nici cu inflaţia, care, anul trecut, a constituit 13,5 la sută. Şi asta în pofida faptului că autorităţile au promis indici la nivel de 5–7% în an.

 

Exportul a scăzut dramatic. Însă, dacă e să avem încredere în logica ministrului Economiei, nici la acest capitol situaţia nu este tocmai «proastă». Pe parcursul a 11 luni ale anului trecut, exportul moldovenesc s–a prăbuşit cu 1,4 puncte procentuale. Pentru o ţară atît de mică cum este Moldova, acest indice este, dacă nu catastrofal, atunci cu siguranţă – de criză. Totodată, rata investiţiilor s–a redus cu 11 %, ceea ce în echivalentul dolarilor înseamnă «doar» 267 de milioane (!).

 

În schimb, la capitolul creşterea datoriei de stat suntem în top la nivel mondial. Numai de la cine nu au contractat credite cei din «guvernarea proeuropeană». Astăzi, este mult mai simplu să numărăm creditorii de la care Moldova nu a luat cu împrumut. Datoria externă a crescut cu 23,2 % – pînă la 32,7 miliarde de lei. Pentru comparaţie – bugetul anual al ţării noastre este, în cel mai bun caz, de 20 – 22 miliarde de lei.

 

Pe parcursul a nouă luni ale anului trecut, volumul producţiei în sectorul agrar s–a redus cu 12 la sută. Totodată, experţii prognozează o scădere şi mai mare a indicatorului dat – de 18 %, reieşind din totalurile întregului an.

 

Judecînd după creşterea galopantă a deficitului bugetar, care, deja, în februarie curent, va ajunge la un miliard de lei, bugetarii şi pensionarii nu au ce aştepta nimic bun. După cum a declarat zilele aceste, ministrul Finanţelor, deja peste jumătate de an deficitul bugetar ar putea ajunge la cinci miliarde de lei, asta în cazul în care situaţia din sectorul financiar nu se va îmbunătăţi.

 

La ziua de astăzi, proiectul bugetului de stat pentru anul curent încă nu este gata, iar ţara trăieşte conform indicatorilor de anul trecut fără a fi luate în calcul realităţile actuale. În general, neîndeplinirea principalului document financiar – bugetul – a devenit o situaţie obişnuită pentru actuala guvernare. Din 2009 încoace, nici un Cabinet de miniştri nu a îndeplinit planul bugetar în măsură deplină, iar toate rectificările însemnau, de fapt, reduceri totale a părţii de venituri şi cheltuieli. Însă, după cum a declarat anterior pentru Ziarul «Comunist» deputatul PCRM, fostul consilier economis al preşedintelui – Oleg Reidman, este o mare greşeală aprobarea bugetului în grabă, unde mai pui că 80% depinde de ajutorul din afară. Ceea ce urmărim astăzi cu toţii este un haos bugetar absolut – rezultatul lipsei extreme de profesionalism a funcţionarilor publici, politicii fiscale imprevizibile, imitarea implementării proiectelor de infrastructură, de asemenea, lipsei politicilor şi măsurilor pentru atragerea investiţiilor directe atît de peste hotare cît şi autohtone. Mai adăugăm la toată mizeria asta creşterea fără precedent a corupţiei în structurile statului, partajarea sferelor economice şi financiare de influenţă după apartenenţa politică.

 

Dansează toţi!

 

Ministrul Economiei, Octavian Calmîc vede depăşirea acestei situaţii complicate în contractarea de noi credite. Iar pentru asta este nevoie de a relua, cît mai curînd, negocierile cu Fondul Monetar Internaţional în ceea ce priveşte semnarea noului program de finanţare. Se ştie deja ce condiţii impune FMI pentru acordarea de noi împrumuturi. Una dintre principalele cerinţe ale creditorului occidental este reducerea cheltuielilor bugetare în sectorul social (salarii, pensii, indemnizaţii). În afară de aceasta, FMI cere Guvernului Moldovei să majoreze tarifele la serviciile comunale (electricitate, gaz, apă). O altă condiţie obligatorie impusă de FMI se referă la optimizarea cheltuielilor în sfera educaţiei (ceea ce înseamnă lichidarea şcolilor, liceelor, gimnaziilor mici, de asemenea, instituţiilor preşcolare şi cu profil specific – internatele pentru copii orfani şi cu dezabilităţi). FMI, întotdeauna, se pronunţă împotriva indexării pensiilor şi majorării salariilor bugetarilor, indemnizaţiilor şi altor plăţi sociale pentru pătura social dezavantajată.

 

Aşa că în cazul în care va fi semnat un nou acord de creditare de către aceste autorităţi care sunt gata să ia bani în orice condiţii, populaţia Moldovei va trebui să strîngă din nou cureaua. Datoriile curente nu vor fi întoarse de Filip sau Calmîc, ci de noi toţi împreună – contribuabilii de rînd.

 

Şi Romвnia a promis, anul trecut, Moldovei un credit în valoare de 150 de milioane. Guvernul Filip contează şi pe banii romвnilor. Asta chiar dacă Romвnia promite să ne împrumute cei 150 de milioane de euro cu procent mare, unde mai pui că înaintează noi condiţii suplimentare.

 

Deocamdată, prim–ministrul scrie scrisori la FMI cu rugămintea de a veni în Moldova pe cît se poate de repede, ministru Economiei promite că timp de 100 de zile va îndeplini 30 la sută din condiţiile obligatorii ale Acordului de Asociere cu UE. Se ştie că acest document privează Moldova de o parte a suveranităţii sale economice pentru că nu presupune luarea deciziilor individuale de partea moldovenească. Tot ce se cere – gura închisă şi îndeplineşte cerinţele. Totodată, UE îşi rezervă dreptul de a dicta ţării noastre politica de export, mai mult decît atît, să determine perspectivele şi politica la capitolul relaţii economice externe. Unele puncte ale acordului dat, dacă vor fi puse în aplicare, nu presupun dezvoltarea sectorului agrar şi producerii industriale, ci dimpotrivă – nimicirea lor. În tot acest lanţ, se planifică ca Moldova să fie folosită doar în calitate de apendice pentru materie primă. Însă, despre asta nu se obişnuieşte să se vorbească deschis la Guvern. Nu este comme il faut.

 

În schimb, se pot face promisiuni cu sutele fără a purta vreo responsabilitate pentru trăncăneală aiurea şi iresponsabilitate. Potrivit lui Calmîc, vor fi elaborate mai bine de zece acte normative care vor ajuta la atragerea investiţiilor străine, la stimularea exportului moldovenesc şi chiar va fi creată o structură nouă care se va numi «Consiliul pentru promovarea proiectelor investiţională de importanţă naţională». În acest caz, chipurile, investitorii străini vor ajunge uşor pe piaţa Moldovei şi vor face investiţii. Calmîc promite că timp de 100 de zile vor fi deschise două parcuri industriale, tot atîtea incubatoare de business şi vor fi implementate 500 de standarde europene.

 

Ministrul Economiei mai promite să semneze contracte preferenţiale pentru furnizarea energiei electrice şi gazelor naturale, ridicarea embargoului impus de Rusia exportului moldovenesc ş.a.m.d.

 

De asemenea, Calmîc a mai promis să raporteze munca realizată. În fine, dacă va uita cumva ceva – îi vom aduce aminte.

 

Larisa Miheeva 

скачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: