În
timpul conferinţei de presă, organizate săptămîna aceasta, de către noul
ministru al Economiei, Octavian Calmîc a prezentat planurile instituţiei sale
pentru următoarele 100 de zile.
În cîteva cuvinte am putea spune cam aşa – cîntă bine, dar
şi mai abil promite.
Calmîc are planuri uragan şi în ceea ce
priveşte climatul investiţional şi pe dimensiunea politicii bugetar–fiscale,
precum şi în ceea ce ţine de apariţia Zonelor Economice Libere sau deschiderea
noilor pieţe de desfacere… Doar că aşa şi nu s–a spus nimic despre
instrumentele concrete care ar urma să fie puse în aplicare în vederea
atingerii acestor obiective. Unica «pîrghie» de salvare – credite noi
contractate de la partenerii de dezvoltare occidentali şi europeni. Aici se şi încheie
lista priorităţilor.
Poveste veche…
Dacă e să–l credem pe domnul ministru, desigur,
situaţia în economie şi sfera bugetară este proastă, însă, nu într–atît ca să
vorbim despre o criză. «Situaţia macroeconomică este complicată, dar,
nicidecum, critică», a declarat Calmîc.
Nu este clar ce stă la baza optimismului
ministrului Economiei, însă, statistica oficială nu vine să–l încurajeze.
Deocamdată, nu
există totalurile complete pentru 2015, însă, conform rezultatelor primelor 9
luni ale anului trecut, tabloul este cam următorul: potrivit datelor oficiale,
creşterea PIB a fost de 0,5 %. Totodată, în trimestrul trei, reducerea
indicatorului respectiv a fost de aproape patru la sută (3,6%). Estimările sunt
negative şi pentru cel de–al patrulea trimestru al anului trecut, de aceea,
potrivit prognozelor, scăderea PIB–ului pentru 2015 va fi de 2%.
Situaţia care «nu este critică» nu coincide
nici cu inflaţia, care, anul trecut, a constituit 13,5 la sută. Şi asta în
pofida faptului că autorităţile au promis indici la nivel de 5–7% în an.
Exportul a scăzut dramatic. Însă, dacă e să
avem încredere în logica ministrului Economiei, nici la acest capitol situaţia
nu este tocmai «proastă». Pe parcursul a 11 luni ale anului trecut, exportul
moldovenesc s–a prăbuşit cu 1,4 puncte procentuale. Pentru o ţară atît de mică
cum este Moldova, acest indice este, dacă nu catastrofal, atunci cu siguranţă –
de criză. Totodată, rata investiţiilor s–a redus cu 11 %, ceea ce în
echivalentul dolarilor înseamnă «doar» 267 de milioane (!).
În schimb, la capitolul creşterea datoriei de
stat suntem în top la nivel mondial. Numai de la cine nu au contractat credite
cei din «guvernarea proeuropeană». Astăzi, este mult mai simplu să numărăm
creditorii de la care Moldova nu a luat cu împrumut. Datoria externă a crescut
cu 23,2 % – pînă la 32,7 miliarde de lei. Pentru comparaţie – bugetul anual al
ţării noastre este, în cel mai bun caz, de 20 – 22 miliarde de lei.
Pe parcursul a nouă luni ale anului trecut,
volumul producţiei în sectorul agrar s–a redus cu 12 la sută. Totodată,
experţii prognozează o scădere şi mai mare a indicatorului dat – de 18 %,
reieşind din totalurile întregului an.
Judecînd după creşterea galopantă a deficitului
bugetar, care, deja, în februarie curent, va ajunge la un miliard de lei,
bugetarii şi pensionarii nu au ce aştepta nimic bun. După cum a declarat zilele
aceste, ministrul Finanţelor, deja peste jumătate de an deficitul bugetar ar
putea ajunge la cinci miliarde de lei, asta în cazul în care situaţia din
sectorul financiar nu se va îmbunătăţi.
La ziua de astăzi,
proiectul bugetului de stat pentru anul curent încă nu este gata, iar ţara
trăieşte conform indicatorilor de anul trecut fără a fi luate în calcul
realităţile actuale. În general, neîndeplinirea principalului document
financiar – bugetul – a devenit o situaţie obişnuită pentru actuala guvernare.
Din 2009 încoace, nici un Cabinet de miniştri nu a îndeplinit planul bugetar în
măsură deplină, iar toate rectificările însemnau, de fapt, reduceri totale a
părţii de venituri şi cheltuieli. Însă, după cum a declarat anterior pentru
Ziarul «Comunist» deputatul PCRM, fostul consilier economis al preşedintelui –
Oleg Reidman, este o mare greşeală aprobarea bugetului în grabă, unde mai pui
că 80% depinde de ajutorul din afară. Ceea ce urmărim astăzi cu toţii este un
haos bugetar absolut – rezultatul lipsei extreme de profesionalism a funcţionarilor
publici, politicii fiscale imprevizibile, imitarea implementării proiectelor de
infrastructură, de asemenea, lipsei politicilor şi măsurilor pentru atragerea
investiţiilor directe atît de peste hotare cît şi autohtone. Mai adăugăm la
toată mizeria asta creşterea fără precedent a corupţiei în structurile
statului, partajarea sferelor economice şi financiare de influenţă după
apartenenţa politică.
Dansează toţi!
Ministrul
Economiei, Octavian Calmîc vede depăşirea acestei situaţii complicate în contractarea de
noi credite. Iar pentru asta este nevoie de a relua, cît mai curînd,
negocierile cu Fondul Monetar Internaţional în ceea ce priveşte semnarea noului
program de finanţare. Se ştie deja ce condiţii impune FMI pentru acordarea de
noi împrumuturi. Una dintre principalele cerinţe ale creditorului occidental
este reducerea cheltuielilor bugetare în sectorul social (salarii, pensii,
indemnizaţii). În afară de aceasta, FMI cere Guvernului Moldovei să majoreze
tarifele la serviciile comunale (electricitate, gaz, apă). O altă condiţie
obligatorie impusă de FMI se referă la optimizarea cheltuielilor în sfera
educaţiei (ceea ce înseamnă lichidarea şcolilor, liceelor, gimnaziilor mici, de
asemenea, instituţiilor preşcolare şi cu profil specific – internatele pentru
copii orfani şi cu dezabilităţi). FMI, întotdeauna, se pronunţă împotriva
indexării pensiilor şi majorării salariilor bugetarilor, indemnizaţiilor şi
altor plăţi sociale pentru pătura social dezavantajată.
Aşa că în cazul în care va fi semnat un nou
acord de creditare de către aceste autorităţi care sunt gata să ia bani în
orice condiţii, populaţia Moldovei va trebui să strîngă din nou cureaua.
Datoriile curente nu vor fi întoarse de Filip sau Calmîc, ci de noi toţi împreună
– contribuabilii de rînd.
Şi Romвnia a promis, anul trecut, Moldovei un
credit în valoare de 150 de milioane. Guvernul Filip contează şi pe banii
romвnilor. Asta chiar dacă Romвnia promite să ne împrumute cei 150 de milioane
de euro cu procent mare, unde mai pui că înaintează noi condiţii suplimentare.
Deocamdată,
prim–ministrul scrie scrisori la
FMI cu rugămintea de a veni în Moldova pe cît se poate de
repede, ministru Economiei promite că timp de 100 de zile va îndeplini 30 la
sută din condiţiile obligatorii ale Acordului de Asociere cu UE. Se ştie că
acest document privează Moldova de o parte a suveranităţii sale economice
pentru că nu presupune luarea deciziilor individuale de partea moldovenească.
Tot ce se cere – gura închisă şi îndeplineşte cerinţele. Totodată, UE îşi rezervă
dreptul de a dicta ţării noastre politica de export, mai mult decît atît, să
determine perspectivele şi politica la capitolul relaţii economice externe.
Unele puncte ale acordului dat, dacă vor fi puse în aplicare, nu presupun
dezvoltarea sectorului agrar şi producerii industriale, ci dimpotrivă –
nimicirea lor. În tot acest lanţ, se planifică ca Moldova să fie folosită doar în
calitate de apendice pentru materie primă. Însă, despre asta nu se obişnuieşte
să se vorbească deschis la
Guvern. Nu este comme il faut.
În schimb, se pot face promisiuni cu sutele
fără a purta vreo responsabilitate pentru trăncăneală aiurea şi
iresponsabilitate. Potrivit lui Calmîc, vor fi elaborate mai bine de zece acte
normative care vor ajuta la atragerea investiţiilor străine, la stimularea
exportului moldovenesc şi chiar va fi creată o structură nouă care se va numi
«Consiliul pentru promovarea proiectelor investiţională de importanţă
naţională». În acest caz, chipurile, investitorii străini vor ajunge uşor pe
piaţa Moldovei şi vor face investiţii. Calmîc promite că timp de 100 de zile
vor fi deschise două parcuri industriale, tot atîtea incubatoare de business şi
vor fi implementate 500 de standarde europene.
Ministrul Economiei mai promite să semneze
contracte preferenţiale pentru furnizarea energiei electrice şi gazelor
naturale, ridicarea embargoului impus de Rusia exportului moldovenesc ş.a.m.d.
De asemenea, Calmîc a mai promis să raporteze
munca realizată. În fine, dacă va uita cumva ceva – îi vom aduce aminte.
Larisa Miheeva
скачать dle 10.6фильмы бесплатно