«Viitor luminos» — lichidarea?

Cum să oprim degradarea universităţilor moldoveneşti? Cred că ar fi corect să căutăm răspunsuri de comun cu tinerii 

În acest an, ziua de 17 noiembrie a trecut aproape că neobservat. Poate că doar pe site-ul Guvernului au fost scrise două fraze seci cu urări de genul «viitor european luminos».

Partidele şi liderii, care guvernează ţara deja de şase ani, au preferat să marcheze Ziua Internaţională a Studentului în maniera ce le este caracteristică. Ei pur şi simplu au ignorat-o. Dar, ei au ignorat nu doar studenţii şi problemele lor, ci şi propriile promisiuni de acum şase ani.

Chiar şi PLDM, care se laudă permanent cu propria presupusă «poveste de succes» în reformarea sistemului de învăţămînt, nu s-a deranjat să publice pe site-ul oficial măcar ceva-ceva patetic «de stejar». Site-ul organizaţiei de tineret a PLDM, în general, a dezamăgit. Acolo, ultima noutate a fost publicată în luna iulie.

Să ne amintim cu această ocazie    

Cît de frumos a început totul… Promisiuni atractive, burse mari, studii gratuite, tot felul de programe pentru tinerii specialişti — toate erau afişate frumos pe pliante electorale scumpe şi pompoase în culori azurii, verzi şi albastre. Nimic nu s-a îndeplinit. Nici măcar un punct. La drept vorbind, aceasta este una din cauzele pentru care, potrivit rezultatelor ultimelor sondaje de opine, rata persoanelor nemulţumite de situaţia per ansamblu este de 80%. 

Mai departe, şi mai şi. Odată cu trecerea timpului, s-a constatat că promisiunile neonorate nu constituie cea mai rea situaţie. Ei au început să implementeze ceea ce, niciodată, nu au promis oficial. De exemplu, una dintre ultimele invenţii bine cunoscute în acest sens — interzicerea posibilităţii de a studia limba rusă în clasa a cincea în şcolile moldoveneşti. Despre eficacitatea acestor decizii ideologizate putem judeca după atitudinea maselor. Iar masele se întreabă logic: în ce mod această decizie îl va ajuta pe un absolvent de liceu să găsească bani pentru a achita taxa de contract la universitate sau pe un tînăr specialist — să-şi găsească de lucru?

Sau, încă un proiect «genial» elaborat de europeni cu implicarea Ministerului Educaţiei. Este vorba despre reorganizarea universităţilor. În urma optimizărilor se planifică de a lăsa doar 7 (!) din 18 universităţi existente. Autorii propun lichidarea Universităţii Pedagogice, Universităţii Agrare, Academiei de Arte, Universităţii de Educaţie Fizică şi Sport. Mesajul este mai mult decît clar: ei nu au nevoie de pedagogi şi agrarieni. De asemenea, nu au nevoie nici de talente în sport şi artă.

În proiect mai figurează ideea de a închide universităţile din Comrat şi Taraclia. Asta sub pretextul că în aceste două oraşe vor fi deschise filiale ale Universităţii din Cahul. Ştiu nu din auzite ce reprezintă administraţia Universităţii de Stat din Cahul. Viziunile proromâneşti corespunzătoare le cunoaşte toată lumea. Aşa deci, nu există dubii în ceea ce priveşte planurile reale ale autorilor acestui proiect.

A cărui colibă-i pe margine?

Probabil nici chiar realizarea acestor iniţiative periculoase şochează şi trezeşte indignare. Şochează şi indignează faptul, că pînă acum, nu s-a găsit nici un colectiv de profesori şi studenţi care să-şi manifeste public protestul. Dacă ei cred că prin tăcerea lor vor îmbuna autorii, iar proiectul nu le va viza instituţia — greşesc amarnic. Mulţi dintre membrii colectivelor celor 250 de şcoli optimizate credeau la fel. Au tăcut, s-au plîns între ei şi prin smerenia lor au dat undă verde lichidatorilor.

De altfel, exact aşa — pasiv — au reacţionat studenţii Universităţii Tehnice la ultimele schimbări care s-au produs în conducerea instituţiei lor de învăţămînt. Recent, Bostan-tata i-a transmis lui Bostan-fiul funcţia de rector. Este un bun prilej să ne amintim despre faptul că, de mai mulţi ani, PCRM şi Comsomolul atenţionează că un şir de universităţi din Moldova s-au transformat, de facto, într-un fel de fiefuri feudale.

S-ar putea prezenta încă multe exemple ce demonstrează distrugerea treptată a sistemului de învăţămînt. Însă, rămîne deschisă următoarea întrebare — cum poate fi oprită această degradare sistematică? Cum poate fi oprit exodul nesfîrşit al tinerilor peste hotare? Cred că ar fi corect să căutăm răspunsuri de comun cu tinerii. Iar asta înseamnă că a venit timpul pentru intensificarea activităţii de partid şi comsomoliste în aulele şi căminele studenţeşti.

Aşa că după încheierea conferinţelor dare de seamă şi alegeri de partid, înarmaţi cu forţe şi idei noi, mergem să convingem şi să inspirăm tinerii! Pentru ca viitoarele Zile ale Studenţilor să nu fie la fel de pesimiste ca în acest an.

Ina Șupac, deputat PCRM