De unde a început
Cabinetul de miniștri în frunte cu Pavel Filip? De la promisiuni despre o viață
bună, și chiar unele oase aruncate de stăpîn în mulțime, poporul le-a ros cu
plăcere.
Este chiar
foarte bine atunci cînd tarifele la gaz și petrol scad, atunci cînd se promite
majorarea indemnizațiilor… Mediului de afaceri, de asemenea, i se promite o
viață prosperă și chiar se impune moratoriu pentru verificările fiscale. Și
asta este foarte bine avînd în vedere care este situația. Dar…oare măsurile
menționate mai sus, sunt ele oarecum extraordinare? Sunt oare din domeniul
fantasticului, sau din seria visurilor irealizabile? În acest caz, drept cine cred
aceste autorități că este poporul?
Politica tarifară
echilibrată pentru populație (reieșind din rata inflației, formarea prețurilor
pe piața serviciilor și veniturile fiecărei familii) pe care statul este
obligat să o reglementeze prin intermediul Guvernului — este o realitate pentru
orice stat normal dezvoltat.
Politica fiscală
previzibilă, care nu se reduce doar la bici și fărîmituri sub formă de scutiri
și beneficii pentru mediul de afaceri — este o condiție a dezvoltării
progresive a sectorului real al economiei.
Majorarea
indemnizațiilor pentru păturile social-vulnerabile, precum și salariile
bugetarilor sau pensiile — reieșind din rata inflației — de asemenea,
reprezintă un instrument standard pentru stimularea capacității de cumpărare a
populației. Și, apropo, asigurarea condițiilor normale de trai și a dreptului
de a beneficia de educație de calitate sau servicii medicale — este una dintre
sarcinile prioritare ale conducerii statului.
Restul sunt doar
metode cu ajutorul cărora autoritățile pot atinge aceste obiective, adică
asigură îndeplinirea obligațiilor pe care și le-a asumat în fața poporului.
Deci: a promite —
nici pe departe nu înseamnă a asigura. Deocamdată, Guvernul Filip se joacă cu
poporul la nivelul declarațiilor tari și promisiunilor frumoase. Adică, voi nu
sunteți de acord cu noua componență a Guvernului, însă, noi depunem efort
pentru voi — popor.
De parcă ar arunca
oase, aproape că zilnic, autoritățile ies cu cîte o promisiune despre viața
frumoasă. Și, în același timp, este gata să accepte orice, indiferent ce, doar
ca să mai obțină un împrumut de la vreun creditor. Și dacă nu le vor da, nu vor
fi atît de generoși, atunci ce?
Olga Dzeatcovschi
скачать dle 10.6фильмы бесплатно