22 iunie, 1941
РУС. MOLD.
» » 22 iunie, 1941

22 iunie, 1941

22-06-2018, 10:18
Viziuni: 2 810
  
Versiunea de tipar   
22 iunie, 1941Prima și cea mai grea zi a Marelui Război pentru Apărarea Patriei
 
Realizarea planului hitlerist «Barbarossa» a început în zorii zilei de 22 iunie a anului 1941. Anume atunci, trupele Vehrmacht-ului concentrate la hotarele URSS au primit ordinul să înceapă invazia.

Acea primă zi a războiului a început foarte devreme nu numai pentru armatele noastre din regiunile militare ale frontierei de vest ale URSS, ci și pentru toți oamenii sovietici care locuiau în aceste regiuni. La răsăritul zorilor, sute de avioane de bombardament germane au intrat în spațiul aerian al Uniunii Sovietice. Ele au bombardat aerodromurile, raioanele de dislocare a trupelor din regiunile de vest ale frontierei, nodurile feroviare, liniile de comunicație și alte obiecte importante, precum și orașe mari din Lituania, Letonia, Estonia, Bielorusia, Ucraina și Moldova.

Concomitent, trupele Vehrmacht-ului concentrate de-a lungul frontierei de stat a URSS au deschis un tir în rafală de artilerie asupra posturilor de frontieră, asupra raioanelor fortificate, precum și asupra formațiunilor și unităților Armatei Roșii dislocate în apropierea nemijlocită a frontierei. După această operație a aviației și artileriei, trupele fasciste au violat granițele URSS pe o întindere colosală — de la Marea Baltică pînă la Marea Neagră.
 
Astfel, a început Marele Război pentru Apărarea Patriei — cel mai greu din toate războaiele prin care a trecut cîndva poporul URSS.

Doar la o oră și jumătate de la invazia armatelor Vehrmacht-ului în teritoriul sovietic, F. Schulenburg, ambasadorul Germaniei în URSS, s-a prezentat la Comisarul Norodnic pentru Treburi Externe V. M. Molotov și i-a înmînat o notă oficială a guvernului său, în care se spunea: «Din cauza pericolului ce nu mai poate fi tolerat, ca urmare a concentrării masive… a trupelor Armatei Roșii, guvernul german consideră că este impus să ia neîntîrziat contramăsuri militare». Însă chiar și după ce a primit acest document oficial de la ambasada germană, lui I. V. Stalin nu-i venea să creadă că este vorba despre un război. Și el i-a însărcinat pe narcomul apărării, mareșalul S. K. Timoșenko, și pe comandantul Statului-Major, generalul G. C. Jukov, să clarifice imediat situația, presupunînd că poate fi o provocație din partea generalilor germani, iar trupelor sovietice le-a ordonat ca, pînă la o indicație specială, să nu treacă frontiera.

Țara a aflat despre năvălirea Germaniei asupra URSS doar la ora 12 ziua, cînd, în numele Guvernului, despre aceasta a anunțat la radio locțiitorul președintelui Sovietului Comisarilor Norodnici, narcomul treburilor externe, V. M. Molotov.

Adresarea narcomului se termina cu cuvintele care, ulterior, au devenit lozinci ale poporului sovietic în lupta lui împotriva cotropitorilor: «Cauza noastră e dreaptă! Dușmanul va fi distrus! Victoria va fi a noastră!».

* * *
Pentru războiul împotriva Uniunii Sovietice, Germania și aliații ei, inclusiv România, au reorganizat un puternic grup militar din 190 divizii, 5,5 milioane de oameni, mai mult de 47 mii de tunuri și aruncătoare de mine, circa 4000 de tancuri și tunuri de asalt, 4200 de avioane. Toate erau întrunite în componența a trei grupuri de armate — «Nord», «Centru» și «Sud», acestea fiind destinate pentru a acționa în direcțiile Leningrad, Moscova și Kiev. Cel mai apropiat scop strategic al conducerii militare a Germaniei era distrugerea trupelor armate sovietice din Republicile Baltice, Bielorusia și Ucraina de pe malul drept al Niprului.

În baza materialelor din MASS-MEDIAскачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: