Guvernarea țării de către actuala putere antipopulară a dus la ceea că, astăzi, circa 80 la sută dintre pensionari trăiesc sub pragul sărăciei
Înaintea alegerilor parlamentare, democrații și-au rezervat un pachet imens de promisiuni. Adresate, în primul rînd, bugetarilor și pensionarilor. În mare parte, este vorba despre majorarea pensiilor și salariilor. Totodată, această majorare se bazează pe creditele care nici nu mai sînt oferite statului nostru cu mare ardoare. Guvernarea, în figura PDM, s-a discreditat demult și în fața propriului popor, și în fața structurilor europene.
Sedimente după șoc
Poporul a trecut, deja, peste șocul după recenta implementare a reformei sistemului de pensii. Două treimi din populația de vîrsta a treia s-au simțit, din nou, mințiți. Guvernul, însă, continuă să facă promisiuni, să toarne «macaroane» despre creșterea economică și, utilizînd presa de buzunar, încearcă să ne convingă că noi cu toții trăim foarte bine.
Potrivit datelor vociferate de democrați, sub incidența valorizării au nimerit circa 208 mii de pensionari, dintre care, circa 32 de mii sînt persoane cu grad de invaliditate. S-au anunțat diferite cifre de majorare a pensiilor. Acest lucru s-a prezentat de parcă mana cerească ar fi căzut peste poporul Moldovei. Cu toate acestea, nu toți cei peste 200 de mii de oameni au resimțit majorarea promisă a pensiilor.
În cadrul discursului său, rostit în timpul ședinței plenare a Parlamentului din 12 iulie, deputatul PCRM, Elena Bodnarenco, a atras atenția asupra faptului că în perioada în care Guvernul se pregătea pentru valorizare, a fost desfășurată o amplă campanie de informare. Iar atunci cînd s-a încheiat prima etapă, comunicatele informaționale nu mai erau atît de dulci auzului.
Grație guvernării «înțelepte» a democraților, circa 80 la sută dintre pensionari trăiesc, astăzi, sub pragul sărăciei. Acest lucru vorbește despre faptul că Guvernul nu face față sarcinilor sale directe.
Amintiri «în stil propriu»
Implementînd reforma sistemului de pensionare, guvernul democraților a uitat cu desăvîrșire despre oamenii care s-au pensionat pînă în anul 1999. De parcă acești oameni nici nu ar exista. Dar anume grație acestor oameni, Moldova s-a construit și s-a dezvoltat. Anume ei i-au învățat și hrănit pe actualii deputați și miniștri, anume ei au creat lumea echității sociale.
Este foarte greu de a-i face pe democrați să roșească, lor absolut deloc nu le este rușine că au aruncat peste bordul vieții mii de pensionari. Urmează alegerile. În acest caz nu mai contează dacă acestea se vor desfășura la iarnă sau în primăvara anului viitor. Pentru remedierea imaginii rău șifonate este necesar, ca înainte de alegeri, să-și aducă aminte despre categoria oamenilor care s-au pensionat pînă în 1999. Însă, democrații și-au «amintit» de ei în stil propriu.
Membrii guvernului democraților au elaborat și aprobat un proiect în conformitate cu care cetățenii Moldovei, care au continuat să lucreze după pensionare, vor ridica sume mai mari. Acest lucru vizează anume acei oameni care s-au pensionat pînă pe 1 ianuarie 1999. Din ianuarie anul viitor, vor fi recalculate pensiile persoanelor ale căror stagiu după pensionare depășește 15 ani. Guvernul a calculat chiar că numărul persoanelor din această categorie este de circa 2,5 mii. Cei din Guvern au explicat că proiectul de lege respectiv reprezintă o nouă etapă în realizarea reformei sistemului de pensii pentru reducerea inegalității în sistemul asigurărilor sociale de stat, pentru ca acesta să fie echitabil, stabil și transparent. Poate fi, însă, considerat acest proiect social echitabil?
Robii sacourilor bordo
Pentru o mai multă claritate să revenim în trecutul nu prea îndepărtat. În anul 1998 a fost adoptată Legea cu privire la pensiile de asigurări sociale și a demarat reforma sistemului de pensii. Din anul 1999, în Moldova a început să se majoreze vîrsta de pensionare și, respectiv, stagiul de muncă. Înainte de asta, însă, femeile au reușit să iasă la pensie la 55 de ani, iar bărbații — la 60. În acest fel, actualmente, în atenția Guvernului au nimerit oamenii care trebuiau să muncească — femeile pînă la 70 de ani, iar bărbații — pînă la 75 de ani. Iar aceștia sînt cei mai tineri reprezentanți din categoria respectivă, care au acum cîte 73 și 78 de ani, respectiv.
Printre ei, însă, mai sînt și oameni care s-au pensionat, spre exemplu, în anii 80, or, la începutul anilor 90. Unde puteau ei să se angajeze oficial în teribilii ani 90, dacă atunci nu puteau să-și găsească un post de lucru nici măcar tinerii cu studii? Antreprenorii de nouă tagmă în sacouri bordo, pe care le-au încercat și reprezentanții actualei guvernări, luau cu plăcere la lucru pensionari, le plăteau de două ori mai puțin decît colaboratorilor și, respectiv, salariile nu se achitau oficial. Iar pensionarii, cu hipertonie și reumatism, munceau de rînd cu cei tineri. Este oare vina lor că au trăit într-o țară pe care au distrus-o atît de abil și rapid urmașii lor iraționali? Oare este vina lor că li s-au achitat salarii în plic? Nu este vina lor, este tragedia noastră comună.
Cei care nu au ajuns pînă la 15
Încă o inovație. De la 1 ianuarie 2020, vor fi revizuite și pensiile celor ale căror stagiu de muncă după pensionare nu ajunge pînă la 15 ani. Cît «nu ajunge» nu s-a specificat, pentru că pînă în 2020, planurile Guvernului se pot schimba radical, așa că, deocamdată, specificarea este prematură. Este important ca înainte de alegeri, oamenii în etate să fie încurajați, să li se dea o speranță pentru un viitor mai bun.
Apropo, cei de la guvernare au calculat că în 2020 de adaos la salarii vor putea beneficia peste 5,5 mii de pensionari. Se întreabă cum a calculat premierul Filip cîți oameni vor trăi pînă în acea perioadă? Sînt indicate chiar și sumele. Conform planului Guvernului, plățile se vor majora de două ori — de la 1 900 pînă la 3 765 de lei. Totul este exact, ca la farmacie. Interesant, sumele sînt indicate avînd în vedere și indexarea anuală sau, așa ca de obicei, au fost luate din pod? Și, printre altele, faptul că pensiile persoanelor care s-au pensionat după 1999 sînt mai mult sau mai puțin vizibile, nu este meritul democraților. Și nici nu este atît de important rolul acelei formule de calculare a pensiilor despre care amintesc, tot timpul, experții docili puterii. Pur și simplu, din 2001 pînă în 2009, pensiile au fost indexate așa cum se cuvine, și au crescut de 8–9 ori.
Ca întotdeauna cînd este vorba despre majorarea pensiilor, în afara bordului rămîn pensionarii de la sate. Ei, în condițiile muncii sezoniere, pot nici să nu acumuleze stagiul necesar, ne mai vorbind despre încă 15 ani de lucru după pensionare. Excepție fac profesorii și funcționarii de stat. Dă Doamne ca ei măcar să ajungă să trăiască pînă la implementarea planurilor grandioase. Pentru că la noi, sistemul de sănătate s-a «deformat» în așa măsură că oamenii în etate nu mai au loc în el.
Să moară cu toții?
În realitate, indicatorii de majorare a pensiilor, prezentați de Guvern, sînt destul de condiționați și reprezintă o anumită valoare relativă. Recalcularea se va face pentru fiecare persoană individual cu luarea în calcul a stagiului și mărimea salariului. Și, de facto, pentru oamenii de rînd acest lucru ar putea presupune majorări deloc considerabile. De majorări considerabile se vor putea bucura judecătorii, procurorii și alți funcționari de rang înalt, care au ridicat și salarii foarte mari.
În afară de aceasta, recalcularea care este, acum, promovată atît de masiv, se va face doar în urma adresărilor scrise din partea cetățenilor. Cu alte cuvinte, oamenii în etate, o bună parte dintre care suferă de afecțiuni precum Parkinson și Alzheimer, trebuie să-și răsfoiască carnetele de muncă și dacă vor ajunge la concluzia că statul i-a considerat demni pentru a beneficia de majorarea pensiei, cu picioarele lor bolnave vor trebui să se care prin instanțe să confrunte birocrația. Dar și pentru asta, oamenii în etate trebuie să știe că Filip și compania lui le-a promis mari beneficii.
Or, poate că Guvernul pune miza anume pe bătrînețe, surditate, incapacitate și chiar uitare cu cunoscuta denumire « Alzheimer»?
Potrivit datelor Biroului Național de Statistică din Moldova, în 2016, durata medie de viață în Republica Moldova, a fost de 72,2 ani. În cazul bărbaților, durata de viață se echivalează cu 68,1 ani, iar în cazul femeilor — 76,1 ani. Și pentru a nu se prinde în propria capcană, guvernul democraților trebuie să intensifice, în regim de urgență, măsurile pentru reducerea duratei de viață. Acum, lor le este foarte convenabil ca toți oamenii în etate, mai ales cei care caută să ridice pensii mai mari, să plece pur și simplu din viață. Acum, în Moldova, locuiesc circa 714 mii de pensionari. Aceasta va fi o agonie foarte îndelungată.
Natalia Lujinaскачать dle 10.6фильмы бесплатно