Sfera socială — un poligon pentru experimente

Din discursul deputatului în Parlament, președintele a Comisiei parlamentare pentru protecție socială, sănătate și familie — Oxana Domenti

Diferența dintre guvernarea comuniștilor și actuala putere este foarte mare. Politica PCRM era orientată spre rezultate concrete. Noi ne focusam pentru a face viața oamenilor mai bună, de aceea, noi avem ce spune. Da, comuniștii nu au promovat pe larg aceste rezultate, cu toate acestea, rezultatele au vorbit pentru ei înșiși.

 

 

Un alt moment, această guvernare, caută orice metodă pentru a închide gura oponenților. Și, în acest caz, noi nu trebuie să le oferim o atare posibilitate, ci dimpotrivă, prin cifre și argumente concrete să demonstrăm populației situația reală. Vă asigur, noi avem asemenea argumente, de aceea, trebuie să ne înarmăm. Subliniez, actuala guvernare încearcă să ascundă statistica reală.

 

* * *

Un capitol important a politicii sociale a populației o constituie politica veniturilor populației — salariile, pensiile, bursele, indemnizațiile. Comuniștii au promovat o politică socială eficientă, noi reacționam instantaneu la necesitățile populației, asiguram ritmul de creștere a veniturilor populației, care era de 3,5 ori mai mare decît la această guvernare așa numită proeuropeană. Inclusiv de creștere a salariilor — de 3,2 ori, a pensiilor — de 3,7 ori.

 

Voi reaminti că din 2004 pînă în 2008, ritmul mediu de creștere a constituit 124 la sută în termeni nominali, și în termeni reali — 111 %. Din 2010 pînă în 2016, creșterea nominală anuală a salariilor a constituit doar 107,7 %, cea reală — 103,5 la sută. În 2011, rata generală de creștere a salariilor a fost mai mică în raport cu creșterea prețurilor. În același timp, în 2016 numărul salariaților, comparativ cu anul 2008, s-a redus cu 80 de mii.

 

În ceea ce privește salariile în sectorul bugetar, situația este și mai tristă. În anul 2016, în sectorul bugetar veniturile salariale reale au fost în descreștere. Deja de cinci ani de zile, salariul minim rămîne la nivel de o mie de lei, ceea ce este egal cu mărimea ajutorului social. La capitolul venituri, comuniștii la vremea lor, asigurau un ritm mediu de majorare a veniturilor populației, atît în termeni reali, cît și în termeni nominali, de 3,5 ori mai mult decît actuala guvernare.

 

Respectiv, în perioada 2004 — 2008, creșterea medie a veniturilor anuale ale populației a constituit 124 la sută, în 2010 — 2015, veniturile populației au crescut cu 7% în termeni nominali și cu 2,9% — în termeni reali. În baza de date pentru 2016, venitul nominal mediu lunar al populației a crescut cu doar 5 %, în termeni reali — a rămas la nivelul anului trecut.

 

Și la capitolul cheltuieli, situația este pesimistă. În 2016, populația a cheltuit în mediu cu 1,3 % mai puțin decît în anul precedent. Este evident, nu pentru că nu a fost necesitate, ci pentru că cetățenii sînt atît de ne încrezuți în ziua de mîine, încît trebuie să facă economii.

 

Însă, anul trecut, cheltuielile populației pentru servicii medicale au crescut cu 30 la sută. Dacă în 2014, cheltuielile au constituit 5 %, în 2016 — 7,5 la sută din totalul cheltuielilor.

 

* * *

În ceea ce privește pensiile, tendința este aceeași. Pensia medie, în perioada corespunzătoare, în termeni reali a crescut de 3,7 ori comparativ cu perioada actuală. Evident, atunci cînd numărul salariaților scade, cînd numărul pensionarilor este în creștere, situația demografică este catastrofală (numai în 2016 s-au născut cu 800 de copii mai puțin decît în 2015), veniturile la bugetul asigurărilor sociale au scăzut. Dacă în 2009, bugetul asigurărilor sociale a fost cu profit, în 2016, deficitul bugetului a fost de peste un miliard 200 de milioane de lei.

 

Pe fundalul reducerii numărului de salariați, autoritățile nu au inventat nimic altceva decît cum să propună reforma «magică» a sistemului de pensii, pe care au promovat-o hoțește. Eu aș numi această reformă cinică, în consecință, populația așa și nu a înțeles în ce constă această reformă. Scopul Guvernului a fost ca reforma să fie adoptată în liniște. Populația va simți efectul negativ al reformei în viitorul apropiat.

 

Acele promisiuni precum că, chipurile, se vor majora de două ori, așa și vor rămîne promisiuni deșarte. Scopul reformei a fost de a face economii în bugetul asigurărilor sociale. Și această economie ne-a fost prezentată pe hîrtie: doar din majorarea pragului vîrstei de pensionare pentru femei (cu 6 ani), se planifică a face economii de circa 500 mln. de lei; din schimbarea modului de indexare a pensiilor — încă 200 de mln. de lei.

 

Voi reaminti că, începînd cu anul 2003, PCRM a implementat așa numita lege cu privire la indexarea obligatorie a pensiilor, care avea loc anual în data de 1 aprilie. Indexarea era operată în baza coeficientului, care se calcula reieșind din diferența majorării salariilor și creșterea medie a prețurilor la mărfurile de consum. Începînd cu anul 2004, cea mai mică indexare a fost de 16 %.

 

Actuala guvernare a schimbat modalitatea de indexare a pensiilor. De la 1 aprilie, indexarea va fi făcută doar în baza ritmului de creștere a prețurilor la mărfurile de consum.

 

Vorbind în limbaj statistic, asta înseamnă că se va produce o reducere cu o treime a veniturilor indexate. Dacă e să comparăm felul în care creșteau salariile și pensiile plus prognozele pentru anul viitor, practic o treime din suma, pe care trebuiau să o primească pensionarii începînd cu 1 aprilie, a fost tăiată pe calea modificării coeficientului de indexare a pensiilor.

 

Acest lucru va influența beneficiarii care au ieșit la pensie pînă în 1999. Pentru ei, în general, nu sînt prevăzute nici un fel de măsuri. Pentru cei care au ieșit la pensie după anul 2000, este prevăzută valorizarea pensiei. Acestea sunt niște bule roze de săpun pe care guvernarea le aruncă în vînt. Pentru că noi am văzut, anual pentru fiecare categorie de pensionari veniturile, care le garanta această valorizare, nu depășeau 200 de lei. Modificarea coeficientului de indexare a pensiilor va mînca, pur și simplu, și această sumă.

 

În afară de faptul că este netransparentă, reforma sistemului de pensii discriminează și mai mult cetățenii. Spre exemplu cei care abia vor intra în sistem după 1 aprilie, nu vor mai primi acel adaos de 180 de lei; cei care vor intra în sistem vor avea dreptul la recalcularea pensiei dacă au lucrat după ce au ieșit la pensie, iar cei care sînt deja în sistem, nu au acest drept. Adică, sînt foarte multe momente nedrepte.

 

Fracțiunea PCRM a pledat împotriva acelei căi prin care a venit guvernarea în Parlament cu această reformă, împotriva condițiilor prevăzute. Noi am protestat cum am putut,însă, nu am fost auziți. Reforma a fost implementată în doar o săptămînă! Și nu veți găsi nicio țară în lume unde asemenea reforme se implementează în asemenea termeni. Asemenea reforme nu se implementează des, ci odată la 10-15 ani. Iar ceea ce ni s-a demonstrat nouă este un neprofesionalism absolut, iar acum, acești oameni încearcă să îndrepte greșelile.

 

Reforma sistemului de pensii este un subiect aparte de discuții. Evident, acea campanie publicitară în sursele media nu se compară nicidecum cu realitatea cu care se vor confrunta, foarte curînd, cetățenii Moldovei.

 

* * *

Acum, cîteva cuvinte despre situația în domeniul ocrotirii sănătății. Celor care au auzit și au văzut votul de neîncredere împotriva ministrului Sănătății în Parlament, li s-a creat probabil impresia că lucrurile nu sînt chiar atît de rele. Din nou, însă, toate sînt din cauza campaniei publicitare din sursele media care prezintă informația așa cum îi convine actualei guvernări. Situația, însă, din păcate, nu este atît de optimistă. Să luăm spre exemplu, majorarea prețurilor la serviciile medicale.

 

Ministerul Sănătății a fost obligat să ia această decizie pentru că situația la capitolul finanțare în sfera respectivă este catastrofală. În ultimii 3-4 ani, statul practic a tăiat finanțarea acestui sector. Dacă în perioada 2005–2006, finanțarea ajungea la 67 la sută din bugetul de stat, restul — din contribuțiile salariale ale populației, astăzi, din bugetul de stat se alocă pentru medicină doar 43 la sută. Chiar dacă la începutul anului și se aprobă niște bugete, pe parcursul anului ele se reduc în rezultatul rectificărilor și, într-un final, sursele financiare pe care le alocă statul în medicină continuă să se reducă.

 

Compania Națională de Asigurări în Medicină, care finanțează o mare parte a sferei medicale, nu a revizuit costurile serviciilor sale din 2011. De cealaltă parte, prețurile la medicamentele pe care le procură spitalele, precum și alte cheltuieli, au crescut considerabil. Anul trecut, noi am organizat o conferință de presă, în cadrul căreia am remarcat că medicamentele procurate prin intermediul achizițiilor centralizate pentru spitale au sporit cu 60–70 la sută. Adică, spitalele au fost nevoite să procure medicamente pentru propriile necesități, la prețuri exagerat de mari. Și mie mi se par foarte cinice declarațiile Ministerului Sănătății precum că, chipurile, în 2017 vor fi economisite surse în mărime de 180 mln. de lei din contul faptului că au scăzut prețurile la medicamente în cadrul achizițiilor centralizate. Da, un pic au scăzut, însă, pe fundalul scumpirii din 2016, aceste reduceri sînt nesemnificative.

 

Aceleași bule roze se referă și la majorarea salariilor în această sferă. Din 2011 pînă în 2016, datele statistice nu indică nimic. Dimpotrivă, în 2014–2015, creșterea reală a salariului a fost negativă, adică nivelul inflației a depășit salariul. În a doua jumătate a anului 2016, majorările au fost operate, în mediu, cu 20 la sută. Fapt din care autoritățile au făcut mare tam-tam, însă, din nou, acest lucru s-a făcut nedrept în raport cu unele categorii de angajați. Da, pentru tinerii specialiști nu este rău, dar nu și pentru specialiștii cu stagiu mare de muncă, care nici măcar nu au beneficiat de majorare. Putem chiar să vorbim despre o reducere a veniturilor în domeniul sănătății.

 

Desigur, pe acest fundal, Ministerul Sănătății a fost nevoit să revadă prețurile la serviciile cu plată. Iar statistica vorbește despre faptul că medicii șefi sînt deosebit de interesați să presteze asemenea servicii. Atît timp cît transferurile de la CNAM se reduc, aceasta este unica lor sursă de venit. Iar acele rînduri din spitale sînt artificiale, generate de medicii șefi, pentru a atrage cît mai multe surse financiare.

 

Noi ne vom opune acestor tendințe periculoase ale Guvernului în ceea ce privește majorarea prețurilor la serviciile medicale. Noi am pregătit o decizie parlamentară în acest sens. Noi sîntem în minoritate, dar vom insista. Scopul nostru este să informăm populația despre situația reală din țară.скачать dle 10.6фильмы бесплатно