Ritmurile de îmbătrînire a populației din Republica Moldova le-au depășit pe cele mondiale cu 16 la sută
Conform clasificării făcute de Organizația Mondială a Sănătății, bătrînețea omului începe după 75 de ani, vîrstă înaintată este considerată cea de după 60 de ani, iar vîrstă medie — cea de la 45 pînă la 60 de ani. Astfel, pe 1 octombrie, Ziua omului în etate, noi putem vorbi despre problemele tuturor oamenilor care au mai mult de 60 de ani. Și nu numai să vorbim, ci și să conturăm modalitățile prin care aceste probleme pot fi soluționate.
Locuri de lucru pentru oameni de vîrstă înaintată
După cunosuta reformă a sistemului de pensionare, efectuată de Partidul Democrat, vîrsta de pensionare în Moldova a fost majorată pînă la 63 de ani. Și pentru femei, și pentru bărbați. Prin urmare, fie că ești de acum om de vîrstă înaintată, fie că încă nu ești, trebuie să lucrezi, în caz contrar, viitoarea pensie îți va fi foarte mică.
La drept vorbind, și acum în Moldova lucrează fiecare al patrulea pensionar. Mulți pensionari activează în sfera bugetară, în particular, în sistemul educațional. Pedagogii sînt nevoiți să lucreze, deoarece, e lucru știut, doar cu pensia, n-o poți scoate la capăt. Pe de altă parte, tinerele cadre nu se reped să lucreze în domeniul respectiv. Iată cauza din care circa 30 la sută din pedagogii care activează în instituțiile de învățămînt sînt pensionari. Situația e aceeași în sfera medicinii și în alte domenii bugetare.
Oamenii îmbătrînesc în mod diferit, de aceea există o categorie de persoane de vîrstă înaintată care ar putea să muncească la fel de eficient ca și pînă la asta. Dar unde? Patronii de acum angajează lucrători doar în limita vîrstei de 35-40 de ani. După ce împlinești 50 de ani, practic, în mod oficial, este imposibil să te aranjezi la vreun lucru, îndeosebi dacă ești femeie.
Dacă se întîmplă ca oamenii în vîrstă să fie solicitați, li se propun doar locuri de muncă prost plătite, în plus, de regulă, angajarea lor nu se face în mod oficial. Îndeplinind același volum de lucru ca și persoanele angajate oficial, pensionarii primesc salarii mai mici decît acestea, fără a avea careva drepturi.
În pofida clasificării
Clasificarea categoriilor de vîrstă făcută de OMS nu poate servi drept etalon. Există și vîrsta biologică a omului, care este determinată în mod individual. În majoritatea cazurilor, la noi oamenii sînt cu 7-8 ani mai bătrîni decît e fixat în buletinele lor de identitate. Doar nu pur și simplu de dragul vorbei se spune că omul are atîția ani de cîți se simte că este în aspect fizic.
Sînt destul de mulți oameni, care, avînd 80 de ani, pot servi drept exemplu de spirit activ chiar și pentru cei care au abia 20 de ani. Dar există și o altă categorie a oamenilor de vîrstă înaintată — oameni care, pînă au ajuns la 60 de ani, au acumulat un întreg buchet de diferite boli, așa încît, din punct de vedere fizic, nu pot să lucreze. Și ei nu sînt primiți la lucru chiar nici ca portari, chiar nici ca dereticătoare.
În Uniunea Sovietică nu pur și simplu întîmplător a fost fixată vîrsta de pensionare pentru femei de 55 de ani, iar pentru bărbați — de 60 de ani. Oamenii care munceau în domenii dăunătoare pentru sănătate aveau dreptul să se pensioneze și mai devreme. Dar, după cum demonstrează investigațiile sociologice, oamenii nu doresc să îmbătrînească, fiind dispuși să considere că au vîrstă înaintată doar după ce împlinesc 60-65 de ani. Și această dorință a lor de a rămîne tineri cît mai îndelung este folosită foarte abil de patronii și conducătorii statelor. Chipurile, dacă inima și sufletul vă sînt tinere, lucrați mai departe. Iar statul va face economii la capitolul pensii….
Dar capitaliștii scapă din vedere faptul că, de acum la vîrsta de 60 de ani, iar uneori și mai devreme, la oameni se observă scăderea atenției și a vitezei de percepere a informației, ceea ce nu totdeauna le permite să se adapteze rapid la schimbarea situației. În condițiile vertiginosului progres științifico-tehnic, acești factori devin deosebit de actuali. Practic, toate domeniile de producție sînt computerizate, iar programele informaționale se perfecționează și se complică. Tehnologiile inovaționale pătrund în toate sferele vitale. Și oamenilor de vîrstă înaintată le este foarte greu să însușească aceste tehnologii avansate. Ca rezultat, ei suferă din cauza acestei incapacități și, pînă la urmă, din cauza inutilității lor.
Îmbătrînirea populației este un fenomen de proporții globale. Conform prognozelor, către anul 2050, mai mult de 25 la sută din populația globului va atinge vîrsta de 60 și de mai mulți ani. În Republica Moldova, ritmurile de îmbătrînire le-au depășit cu 16 la sută pe cele mondiale, iar în localitățile rurale acest indice e și mai înalt. Conform statisticii, în țara noastră locuiesc circa 100 mii de oameni cu vîrsta mai mare de 75 de ani. Două treimi din populația în vîrstă a țării trăiesc în localitățile rurale.
În ceea ce privește nivelul de bunăstare al oamenilor de vîrstă înaintată, Moldova ocupă al 77-lea loc din cele 96 de țări analizate la acest capitol și se află pe ultimul loc în numărul țărilor care cîndva au făcut parte din componența URSS.
A cumpăra sănătate
Așa sau altfel, la vîrsta de 60 de ani, iar uneori și mai devreme, noi suferim de careva boli cronice. În cele mai dese cazuri, din vina noastră, deoarece nu ne adresăm la timp după ajutor medical. Dar e oare numai vina noastră în asta? Omul care lucrează, deoarece este ocupat, pur și simplu nu poate să stea ore la rînd pînă va fi primit de medicul de familie, iar după aceea și de specialistul pe care trebuie să-l consulte. Și chiar de reușește cumva, după asta nu are posibilitate să cumpere toate medicamentele prescrise. Ca urmare, boala lui trece într-o formă mai serioasă.
Iar cînd ajungi să fii pensionar, nu are nici un rost să mergi la medici. Timp ca să aștepți în rînd pînă ce vei fi primit ca și cum ai, în schimb, nu le ai pe celelalte. De exemplu, bani pentru o investigație costisitoare. Ce investigație poate fi făcută la noi în baza poliței de asigurare în medicină? Analize de laborator, radiografie, ultrasonografie… Tot ceea ce e mai scump decît cele din respectiva listă trebuie să plătești din propriul buzunar. Bunăoară, oamenilor de vîrstă înaintată, practic, nu li se prescrie să facă o investigație de rezonanță magnetică. Și asta în timp ce noi cunoaștem mașinațiile ce se fac în centrele diagnostice de stat, unde biletele de trimitere la investigații gratuite, de fapt, se vînd.
Se spune că sănătate nu poți cumpăra. E adevărat doar parțial. Dacă nu ai bani, la sigur că n-o vei putea cumpăra. Cîte vieți ar putea fi salvate, dacă oamenii ar avea bani pentru ca să cumpere preparatele salvatoare! În loc de acestea, ei cumpără doar medicamente din cele ieftine, care le ușurează cît de cît suferințele, însă doar pe un oarecare timp… Și la fel — cîte vieți ar putea fi salvate, dacă ar fi făcute operațiile salvatoare! Dar nici acestea nu sînt făcute, pentru că ele costă bani mulți, pe care bătrînii bolnavi nu-i au. Și cîți pensionari ar fi astăzi mult mai sănătoși decît sînt, dacă medicina de stat ar sta cu adevărat la straja sănătății poporului!
Trăiește cum poți…
«Numărul pensionarilor în țară crește», constată Biroul Național de Statistică. «Trebuie să facem ceva cu această situație», repetă guvernul Filip și lansează o serie de reforme antisociale, pe care Parlamentul le aprobă fără a le studia.
Conform datelor BNS, la 1 ianuarie 2017, în Moldova erau înregistrați 691,2 mii de pensionari, sau cu 11,3 mii persoane mai mult în comparație cu anul precedent. Totodată, circa 77 la sută din ei sînt pensionari de vîrstă. La începutul anului 2017, pensia medie a acestei categorii de pensionari din Moldova era de 1301,1 lei. În 2018, pensia a ajuns să le fie de 1527 de lei.
Dar, vorbind despre nivelul de venituri ale pensionarilor, nu trebuie să ne orientăm după cuantumul pensiilor. Și asta pentru că în această «pensie medie» intră și pensiile judecătorilor, procurorilor, deputaților, precum și ale multor alți funcționari înalți.
Pensia minimă în Moldova e de 1025 lei. Dar acestea sînt date oficiale. De fapt, mii de pensionari primesc pensii mult mai mici decît cea considerată minimă. Totodată, conform datelor aceluiași BNS, în prima jumătate a anului 2018, minimumul de existență a constituit în medie pe lună suma de 1895,7 lei pentru fiecare om. Așa că… trăiește cum poți…
Dar la ei cum e?
Majorînd censul de pensionare, legiuitorii moldoveni au dat drept exemplu țările din Europa. Chipurile, acolo, adică în Europa, unde noi tindem atît de mult să răzbatem, oamenii tot se pensionează la o vîrstă înaintată. Dar ei, acești legiuitori, păstrează sub tăcere faptul că în Europa și în alte țări dezvoltate mărimea pensiei o întrece de nenumărate ori pe cea de la noi.
De exemplu, să ne referim la Cehia, unde bărbații se pensionează la vîrsta de 61 de ani, iar femeile — la 58 de ani. Ei primesc o pensie de 50 la sută din salariu. Iar salariul mediu în Cehia e de 1000 de euro.
Aproximativ o asemenea pensie primesc și pensionarii portughezi — aproximativ 54 la sută din salariu. Iar în țara lor salariul mediu e mai mare de 1000 de euro.
În Finlanda, pensionarul primește în calitate de pensie 58,4 la sută din salariu. Iar salariul mediu în această țară este de 3,7 mii euro. Ce-i drept, din această sumă mai întîi sînt scăzute impozitele și alte plăți, după care se și calculează mărimea pensiei.
În Slovenia, bărbații au dreptul să se pensioneze la vîrsta de 63 de ani, iar femeile — la 61. Pensia lor constituie 62 la sută din salariul pe care l-au avut pînă la pensionare.
În Turcia, față de oamenii de vîrstă înaintată se manifestă o atitudine foarte grijulie. Aici nivelul mediu al salariului fiind de 900 euro, pensia alcătuiește 64,5 la sută din respectiva sumă. Totodată, se mai cuvine să spunem că femeile turcoaice pleacă la odihna binemeritată la vîrsta de 58 de ani, iar bărbații turci — de 60 de ani. Dacă femeia are cinci sau mai mulți copii, are și dreptul să se pensioneze la vîrsta de 48 de ani.
În Italia, femeile și bărbații se pensionează la aceeași vîrstă — 59 de ani. Pensia lor alcătuiește 65 la sută din salariul mediu de 2,3 mii de euro.
În Austria, vîrsta de pensionare a femeilor e de 60 de ani, iar a bărbaților — de 65. Salariile medii din această țară sînt cele mai înalte din Europa: 2,7 mii euro. Acest stat le asigură cetățenilor săi o pensie în mărime de 77 la sută din salariu.
Cetățenii Spaniei pleacă la odihna binemeritată la vîrsta de 65 de ani statul oferindu-le o pensie în mărime de 81 la sută din salariul mediu, care în această țară constituie 2,2 mii euro.
În Luxemburg oamenii au dreptul să pensioneze la împlinirea a 60 de ani, iar mărimea pensiei lor e de 87 la sută din cîștigul lor de pînă la asta. Salariul mediu în această țară (împreună cu plățile de asigurare și impozitele) e de 4,3 mii euro.
În Germania, mărimea pensiei ajunge pînă la 2200 euro, iar a celei medii — pînă la 1270 euro. Dacă în perioada cînd era aptă de muncă persoana a fost șomeră sau cîștigul ei a fost mic, i se plătește ca adaos diferența dintre mărimea medie a pensiei și minimumul de existență. Pe lîngă asta, statul ia pe seama sa achitarea plăților comunale.
În Danemarca, pensia medie e de 2800 dolari pe lună și au dreptul s-o primească persoanele care au atins vîrsta de 65 de ani. La împlinirea acestei vîrste, pot pretinde la plăți sociale și locuitorii din alte țări europene, dar care au în această țară un stagiu de cotizare.
Destul de bine o duc și pensionarii din Grecia, care primesc 96 la sută din fostele lor salarii. Iar salariul mediu în Grecia e de 2,21 mii euro. Totodată, trebuie să mai spunem că grecii au dreptul să se pensioneze la vîrsta de 57 de ani. În situația dată, la sigur, ei nu au nevoie să mai lucreze.
Cele mai mici pensii din Europa sînt înregistrate în Bulgaria — 125 euro, România — 175 euro, Lituania — 222 euro, Estonia — 232 euro, Letonia — 304 euro. Dacă e să considerăm acest nivel ca unul de plintă, în acest caz, Moldova la acest capitol se află, cum se spune, mai jos de plintă…
Ana Vetrova
скачать dle 10.6фильмы бесплатно