Încă o etapă a înșelăciunii
РУС. MOLD.
» » Încă o etapă a înșelăciunii

Încă o etapă a înșelăciunii

8-10-2018, 09:24
Viziuni: 1 019
  
Versiunea de tipar   
Încă o etapă a înșelăciuniiReforma pensionară a democraților — cursă pentru bătrînii creduli
 
Guvernul a declarat că, potrivit planului său, va majora pensiile tuturor celor care s-au pensionat conform vîrstei sau din cauza invalidității în perioada dintre anii 2014 și 31 martie, 2017. Circa 95 mii de oameni din această categorie speră foarte mult că, după valorizare, vor primi mai mulți bani. Cu regret, nu toate speranțele lor se vor îndreptăți. Adevărul constă în faptul că, cine a primit o pensie mare, acela va primi o pensie și mai mare. Iar cine a primit o pensie mică, se poate întîmpla să primească după asta o pensie și mai mică.

Al cui nas e mai lung?

Etapa finală a sistemului de pensionare nu se deosebește prin nimic de celelalte etape. Valorizarea se face luîndu-se în calcul salariul primit din 1999 pînă la momentul pensionării și în baza noii formule, care e legată de salariul mediu pe țară. Guvernarea din nou promite o majorare considerabilă a pensiei, dar și de data asta nu va fi majorată pensia tuturor. Lucrătorii din sectorul bancar, funcționarii care au deținut posturi de conducere, lucrătorii din sistemul justițiar și alte persoane a căror salariu, iar apoi și pensia a fost mult mai mare decît salariul mediu pe țară, după valorizare au început să primească un adaos considerabil la pensie. Iar cei care au avut un salariu mic și nu totdeauna au lucrat, după valorizare riscă să primească mult mai puțini bani.

De altfel, pentru cineva o mie de lei e o nimica toată, iar pentru altcineva chiar și o sută de lei e o întreagă avuție. Guvernarea raportează: cuantumul mediu al pensiei a crescut cu 300 de lei. Totodată, pensia judecătorilor, bunăoară, s-a mărit cu 2080 de lei. Pornind de aici, tragem concluzia că pensia unor oameni s-a mărit doar cu cîțiva lei, iar a altora în general a rămas aceeași.

În mod simțitor se pot mări doar pensiile celor care au avut salarii bune în anii 1999- 2001, cînd înseși salariile nu erau limitate.

Cel mai puțin au simțit majorarea pensiilor sale locuitorii de la sate. Pensiile țăranilor întotdeauna au fost mici, și asta pentru că o parte a salariului ei o primeau în formă de produse agricole, iar pe acestea nicidecum nu le poți raporta la pensie. Pe lîngă asta, din cauza caracterului sezonier al agriculturii, țăranii erau ocupați doar în timpul lucrărilor de sezon, de aceea stagiul de cotizare li se calcula reieșind din zilele lor de muncă. Situația fiind asta, oricît de minuțios ai calcula, totuna cifra finală nicidecum nu poate fi una mare.

În aprilie curent, au fost recalculate pensiile celor care s-au pensionat conform vîrstei și gradului de invaliditate în anii 2012- 2013 (54 mii oameni). Iar anul trecut — ale celor care s-au pensionat în anii 2001- 2011 (151 mii oameni). Conform datelor prezentate de autorități, pentru asta a fost nevoie de 289 milioane de lei. Deci, în medie, cîte 1410 lei la fiecare om. Dar pentru care perioadă?

Guvernul a declarat că, pentru majorarea pensiilor în al treilea val al reformei sistemului pensionar, au fost alocate 95 milioane de lei. Dacă e să împărțim respectiva sumă la 95 mii de pensionari, vom obține cîte o mie de lei pentru fiecare nas. Dar nasul judecătorilor e mai lung, așa că lor li se cuvine o majorare de două mii și ceva lei. Și dacă-i așa, totuși, cu cît se vor majora pensiile muncitorilor de rînd, care au avut un salariu mic?..

În esența ei, valorizarea făcută de democrați este în mod cardinal contrară principiilor echității sociale, echitate despre care ei nu obosesc să ne tot vorbească. Pentru că, de fapt, în urma ei, cei bogați devin mai bogați, iar cei săraci — mai săraci.

În luarea sa de cuvînt la ședința în plen a Parlamentului din 12 iulie curent, Elena Bodnarenco, deputat din partea PCRM, a atras atenția deputaților asupra faptului că, în perioada cînd guvernul pregătea valorizarea, a fost desfășurată o largă campanie informativă. Iar cînd prima etapă a acestei valorizări s-a sfîrșit, comunicatele privind rezultatele ei de acum nu erau la fel de îmbucurătoare.

Acum democrații din nou sînt cuprinși de o erupție emoțională. Ei consideră valorizarea drept unul din principalele lor bonusuri electorale. Pensionarii săraci sînt recunoscători pentru fiecare leu ce li se adaugă la pensie. Dar vor fi oare la fel de mieroase vorbele reformatorilor după ce oamenii vor număra noile lor pensii?

Uitați în sărăcia lor

Iar oamenii care s-au pensionat înainte de anul 1999 așa și au rămas în afara reformei sistemului pensionar. Ce vină are această categorie de bătrîni? Oare nu aceea că, în anii lor tineri, au muncit și au transformat Moldova într-un plai prosper, de care erau mîndri toți locuitorii lui? Da, este adevărat, pînă la urmă, democrații și-au amintit și de dînșii, dar trebuie să spunem că au făcut-o într-un mod mai mult decît insultător: le vor majora pensiile doar celor din ei care, după ce s-au pensionat, au mai lucrat o vreme. Și vor începe democrații «să-i fericească» mai întîi pe cei care, după ce s-au pensionat, au mai lucrat timp de 15 ani.

Pînă în anul 1999, femeile se pensionau la vîrsta de 55 de ani, iar bărbații — de 60 de ani. Deci, acum în atenția guvernului sînt persoanele care, pentru ca să li se mărească pensiile de rînd cu celelalte categorii de cetățeni, după ce s-au pensionat, ar fi trebuit ca femeile să lucreze după asta pînă la vîrsta de 70 de ani, iar bărbații — pînă la 75 de ani. Cei mai tineri reprezentanți ai respectivei categorii în prezent au vîrsta de 73 și, respectiv, 78 de ani. Ceilalți au mult mai mulți ani, deci, ca și cum nu prea au cînd să aștepte majorarea pensiilor. Și chiar în cazul cînd unii vor ajunge pînă atunci, se poate întîmpla s-o primească destul de puțin timp. De altfel, nici nu se știe cu cît le va fi majorată. Domnul Filip afirmă că va fi majorată de două ori. Dar el și acum spune că, după valorizare, pensiile s-au mărit în mod considerabil, însă acest minunat lucru s-a întîmplat nu chiar cu atît de mulți pensionari.

Guvernul a promis că, la începutul anului următor, va revizui pensiile celor care, după ce s-au pensionat, au mai lucrat timp de 15 ani. Iar din 1 ianuarie, 2020, va revizui pensiile celor care, după plecarea la odihna binemeritată, au lucrat mai puțin de 15 ani. S-a calculat că, în anul 2020, de un adaos la pensie se vor putea bucura cinci mii și jumătate de pensionari. Asta conform calculelor făcute acum. Dar ne dăm foarte bine seama cu toții că, pe parcursul a doi ani și jumătate, această cifră se poate micșora simțitor. Altfel spus, vor ajunge oare ca pensiile lor să fie recalculate oamenii care au reușit să lucreze după pensionare timp de 5 ani sau și mai puțin? Dar vor fi recalculate oare și pensiile celor care, pînă în 1999, pur și simplu au plecat la odihna binemeritată și după asta n-au mai lucrat nicăieri? De această categorie deocamdată nu se spune nimic!

Ghicitul în pensii

Majorînd vîrsta de pensionare și mărind stagiul de cotizare, guvernarea economisește din timp pe seama viitorilor pensionari. În condițiile unui șomaj masiv, te-i mira ca toți oamenii să reușească că lucreze pînă la 63 de ani, prin urmare, la împlinirea acestei vîrste, nu-i așteaptă altceva decît o pensie minimă. Și care va fi atunci mărimea acestei pensii minime și, în general, va exista această pensie — despre asta, acum putem doar să ghicim.

Conform datelor prezentate de Casa Națională de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie, 2018, în Moldova erau mai mult de 716 mii de pensionari — împreună cu cei care primeau pensii de invaliditate. Datorită conducerii «înțelepte» a guvernării liberal-democrate, circa 80 la sută din pensionarii Moldovei trăiesc sub limita sărăciei, cum se spune, au ajuns, sărmanii, la sapă de lemn. Este o dovadă a faptului că guvernul nu face față obligațiilor sale directe. Și asta pentru că problemele de importanță primordială se decid nu în guvern și nu în Parlament, ci în oficiul Partidului Democrat, pentru care în prezent lucrează toate structurile statului.

Națiunea îmbătrînește, iar guvernarea nu este pregătită în nici un fel pentru acest fenomen. La începutul lui 2018, în Republica Moldova trăiau aproape 630 mii de oameni cu vîrsta de 60 și de mai mulți ani, ceea ce alcătuiește 17,7 % din numărul permanent al populației. Conform datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2017, coeficientul de îmbătrînire a populației a fost cu 0,5 la sută mai mare decît în anul precedent, cifră ce corespunde unui înalt nivel al îmbătrînirii demografice. În anul 2016, coeficientul de îmbătrînire a populației orășenești pentru întîia oară l-a depășit pe cel rural, și respectiva tendință a continuat și în anul 2017.

Din numărul total de oameni bătrîni, 13,2 % sînt persoane cu vîrsta mai mare de 80 de ani și aceștia, indiscutabil, nu vor ajunge la timpul cînd va fi recalculată și pensia lor.

Natalia Ustiugovaскачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: