În capul mesei e pus devotamentul față de partid și de popor

 

Asupra acestui fapt a atras atenția Elena Bodnarenco, secretar al CC al PCRM, răspunzînd la întrebările moderatoarei emisiunii «Important» la postul de televiziune TVC 21. În mod tradițional, spectrul întrebărilor supuse discuției în emisie directă a fost destul de larg — de la deciziile recentei plenare a CC al Partidului Comuniștilor pînă la jocurile din culise ale socialiștilor și democraților, care, prin tandemul lor, cu orice preț se străduiesc să păstreze puterea. «Comunistul» prezintă doar unele citate din această discuție în emisie directă.

«Acest Parlament e un recordman la capitolul prostituatelor politice. Noi, desigur, trebuie să fim foarte atenți și, desigur, primul principiu de care ne vom conduce la formarea listei partidului va fi devotamentul față de partid. Foarte mulți dintre tovarășii noștri au trecut prin încercări foarte serioase — concediere din funcțiile pe care le ocupau, presiune administrativă, împotriva unora au fost pornite dosare administrative și penale. Dar acești oameni au rezistat, au demonstrat și au făcut cu cea mai mare dîrzenie dovada devotamentului lor față de partid. Din acest considerent, în lista noastră de candidați la funcția de deputați vor fi incluși, în primul rînd, asemenea tovarăși».

«Partidul Comuniștilor va boicota referendumul. Dumneavoastră știți în ce manieră ne-a fost impus acest referendum. Și dacă nu toți telespectatorii cunosc situația reală, sîntem datori să le-o povestim.

Parlamentul Republicii Moldova a examinat proiectul de lege cu denumirea — lege cu privire la introducerea unor modificări și amendamente într-un șir de acte legislative — mai concret, în 57. În majoritatea lor, aceste modificări au în vedere ajustarea legislației Republicii Moldova la Convenția ONU privind drepturile cetățenilor cu dezabilități, altfel spus, cu necesități speciale, în acest scop fiind schimbată îmbinarea de cuvinte «persoană incapabilă» sau, altfel spus, «invalid», cu alta, și anume: «om cu dezabilități». Și iată că printre aceste 57 de acte legislative, care trec toate cu «ura!» (și pe care deputații, în cel mai bun caz, le-au citit pe diagonală, așa încît nicidecum n-au putut sesiza anumite șiretlicuri ascunse), în a doua lectură, deputatul Sergiu Sîrbu prezintă o inițiativă legislativă cu amendamente referitoare la faptul că în ziua alegerilor poate fi desfășurat și un referendum [deoarece Curtea Constituțională n-a interzis desfășurarea lui în această zi].

Dar există avizul Curții Constituționale din 22 ianuarie, 2014 ca răspuns la solicitarea Partidului Liberal Democrat, aviz conform căruia referendumul nu poate fi organizat timp de 60 de zile pînă la alegeri și pe parcursul a 60 de zile după alegeri. Deci, logica e simplă: cu 60 de zile înainte de alegeri nu se permite și nici timp de 60 de zile după alegeri nu se permite, fapt din care este clar că nici în această o singură zi a alegerilor nu se permite organizarea unui referendum. În opinia mea, Curtea Constituțională n-a subliniat în mod special această zi a alegerilor anume din considerentul logicii normale omenești. Dar logica omenească normală nu e un lucru de care s-ar conduce Partidul Democrat. El se conduce de interesele sale. Pentru a-i dezorienta și mai mult pe alegători și pentru a-i atrage într-un număr cît mai mare la alegeri, ei le-au aruncat această bombonică dulce — referendumul consultativ, la care cetățenilor li se va propune să răspundă la două întrebări. Prima: sînt de acord ca numărul de deputați să fie micșorat de la 101 pînă la 61? Și a doua: sînt de acord cu rechemarea deputaților din Parlament?

Cînd omul cîștigă puțin și cînd el crede că deputații în Parlament primesc niște salarii enorme, și cînd lui i se spune că numărul deputaților va fi micșorat cu 40 de persoane și în felul acesta se va face o economie a banilor de întreținere a deputaților, omul, îndeosebi în cazul în care el nu e prea atent la noutățile politice, se gîndește că din acești bani ce vor fi economisiți în acest mod vor veni ceva leuți și în buzunarul lui. În respectivul context, vreau să-i întreb pe stimații noștri concetățeni: știți că în Moldova din 16 ministere au rămas doar 9, dar în acest proces a fost eliberat din funcție vreun funcționar ministerial și, în urma acestei reduceri de ministere, cineva dintre dumneavoastră a simțit că în buzunarul lui au venit mai mulți lei decît pînă la asta? Cred că de la nimeni nu vom auzi răspunsul «Da!».

Cu Parlamentul Republicii Moldova e aceeași situație. Nu există o matematică exactă ce ne-ar demonstra că, în cazul în care în Parlament sînt 101 deputați, ei lucrează mai rău, iar dacă vor fi numai 61, acești 61 vor lucra mai bine. Concetățenii noștri pornesc de la faptul că acest Parlament a fost cel mai ineficient și în general cel mai de ocară dintre toate. Și asta pentru că, în primul rînd, din 317 ședințe planificate, au avut loc doar 157, adică 54 la sută. Altfel spus, din cei patru ani, convențional, Parlamentul, practic, a lucrat doar doi ani. În al doilea rînd, el (Parlamentul — «C») nu corespunde preferințelor electorale ale cetățenilor, deoarece din acele fracțiuni care au fost create nemijlocit după alegeri, pînă la urmă, nici una nu a rămas în formula sa inițială.

[Inițiativa cu privire la micșorarea numărului de deputați] — asta e dorința de a atrage de partea sa preferințele electorale ale cetățenilor. E un lucru ce-l impune mai ales situația în care ratingul partidului e scăzut — iar ratingul Partidului Democrat e scăzut în pofida faptului că acum democrații le aruncă oamenilor ceva bani și numeroase promisiuni electorale pe care le fac cu dărnicie, ca și cum ele ar curge din cornul abundenței. Cu toate acestea, noi pretutindeni auzim cum concetățenii noștri urăsc acest partid. Democrații încearcă să-i înșele pe cetățenii noștri pentru a-i atrage la alegeri.

Oamenii vor veni la alegeri și vor vota. Dar cum vor vota la referendum — asta pentru democrați e a doua problemă. Principalul e că acest referendum nu poartă un caracter legislativ, ci consultativ. Altfel spus, după ce va avea loc, se poate întîmpla să nu se schimbe nimic.

De altminteri, așa a fost în România. Înainte de alegerile prezidențiale, și Traian Băsescu a aruncat o asemenea momeală — ideea de a fi redus numărul deputaților din Parlament. Alegătorii s-au prezentat la alegeri, și-au dat voturile cum au găsit de cuviință, iar pe lîngă asta au sprijinit și propunerea de a fi micșorat numărul de deputați. Pe Traian Băsescu l-au ales președinte al țării. Dar iată că mandatul lui Băsescu a expirat, românii au mai ales după asta încă un președinte de țară, iar numărul de deputați în Parlamentul României nu s-a micșorat nici pînă acum.

Foarte probabil că și la noi nu se va schimba nimic. Dar pentru PDM cel mai mult contează să-i scoată pe oameni la alegeri. Pentru că, — fiți atenți și la acest fapt, — acum, procentul celor indeciși, precum și al celor care în general nu se vor prezenta la alegeri e ca niciodată de mare. Iar faptul ce număr de oameni își va da voturile pentru viitorii deputați este foarte important. Una e cînd prezența constituie doar 10 la sută, ceea ce vorbește despre o totală neîncredere față de cei care au inițiat respectivele proceduri electorale — de exemplu, referendumul. Și e cu totul altceva cînd cota de prezentare a alegătorilor constituie 50-60 la sută».

«Nu doar în sondajele de opinie publică, dar și în comunicarea lor cu noi cetățenii ne spun că ei pricep că Dodon face jocul lui Plahotniuc, și invers. Adică socialiștii țin isonul democraților, iar democrații — al socialiștilor. De aceea, în raioane ratingul socialiștilor scade în mod real.

Acest lucru noi îl vedem la întîlnirile noastre cu alegătorii. Noi vedem că pînă și concetățenii noștri care se informează doar privind televizorul, iar în multe sate funcționează puține posturi de televiziune, ei [alegătorii] de acum intuiesc această legătură [între PSRM și PDM] și o simt destul de bine.

Și tocmai pentru a ridica acest rating, pentru a-i menține pe socialiști în Parlament în numărul de care au nevoie democrații, din cînd în cînd sînt făcute publice anumite declarații. [Ca și în cazul spicherului Parlamentului, Andrian Candu, care nu demult a anunțat că, în martie, 2019, în Moldova vor avea loc alegeri anticipate ale șefului statului].

Și, cu un an în urmă, nu pur și simplu așa Vladimir Țurcan, membru al Partidului Socialiștilor, a spus în treacăt, — o fi fost, conform lui Freud, un lapsus ori nu, — că nu exclude posibilitatea creării în viitor a unei coaliții «pro-Moldova» între democrați și socialiști. Și se prea poate că anume în vederea acestei coaliții democrații și-au schimbat mesajul și acum vorbesc despre Moldova — ei, cei care mai ieri vorbeau despre Europa. De aceea asta prezintă un colac de salvare pentru socialiști, o încercare de a ridica ratingul lui Dodon. Oamenii îi jelesc pe cei care sînt bătuți.

Față de noi, ei au o altă tactică. Pe noi, ei ne-au bătut mulți ani la rînd, iar acum creează în societate aparența faptului că Partidul Comuniștilor nu există. Cele șase posturi de televiziune ale lui Plahotniuc niciodată nu ne invită la emisiunile lor, cele trei posturi de televiziune ale socialiștilor de asemenea nu ne invită niciodată, iar postul public de televiziune din Moldova, care funcționează în baza mijloacelor din buzunarele contribuabililor, inclusiv ale membrilor și părtașilor Partidului Comuniștilor, ne invită extrem de rar…

Și asta de asemenea e o tehnologie electorală. Se depun toate eforturile ca Partidul Comuniștilor să fie ignorat, și asta se face în mod special pentru a le crea oamenilor impresia că noi nu mai existăm».