Scos de pe «neutru»

 

Conform Constituției, Moldova are statut de neutralitate, însă, în ultima perioadă, s-a cam început a uita despre acest lucru. Pentru cei de la guvernare, legea supremă este de ignoranță absolută: s-a dorit — s-a revizuit, s-a vrut — și-au șters picioarele.

Între NATO și instituția militară din Moldova se stabilește activ planul de parteneriat individual. Statele Unite ale Americii promovează constant subiectul cu privire la consolidarea capacității de apărare a Moldovei. Însă, din barei motive, la aplicațiile comune (spre exemplu, Agile Hunter) scot băieții noștri pentru suprimarea protestelor în masă.

Se promovează declarațiile iezuite precum că «neutralitatea nu înseamnă izolare», care a fost aplicată, pentru prima dată, de șefa Biroului de legătură al NATO la Chișinău, Kristina Baleisyte. În rezultatul «politicii de de-izolaționism» americanizate, Moldova s-a pomenit inclusă, pentru prima dată, în ratingul forțelor armate din lume Global FirePower (GFP). După ce ne-am crescut puțin mușchii, ne-am pomenit pe locul 103 din cele 137, conform rezultatului anilor 2018 — 2019. Fapt despre care au anunțat cu mare bucurie sursele media pro-guvernamentale.

Așa cum remarcă experții GFP, bugetul militar al Moldovei constituie 30 milioane de dolari (cu 5,5 milioane mai mult comparativ cu anul trecut), numărul militarilor este de 5100 de persoane și 60 de mii de militari în rezervă, care pot fi mobilizați în caz de război. Mai mult ca atît, în opinia GFP, în cazul unui război, în Moldova pot fi mobilizați pînă la 2 milioane de oameni — femei și bărbați. Așa și ne stă pe limbă întrebarea pentru acești experți: război cu cine? Pentru cine ne vom arunca curajoși în luptă?

În 2014, secretarul general al NATO din acea perioadă — Andreas Rasmusen declara deschis că blocul vrea să o vadă pe Moldova în componența sa. Dar s-a spus acest lucru doar cu scopul de a-i aburi pe amețiții noștri de propria importanță — «luptătorii pentru integrarea europeană». În realitate, aderarea la Alianța Nord Atlantică nu ne așteaptă nici pe noi, nici pe Ucraina și nici pe Georgia. Și pentru faptul că nu avem bani pentru alocarea contribuțiilor (mai ales în perspectiva declarațiilor lui Trump despre distribuirea echitabilă a plăților). Unde mai pui că nici criteriile din sfera politică, economică și juridică nu corespund cerințelor. Iată însă unificarea standardelor armatelor acestor țări cu standardele NATO — poftim. Și, în afară de asta, crearea pe teritoriul acestor țări o bază logistică și infrastructură proprie.

Influența exagerată a NATO în Moldova, cu siguranță, degradează imaginea țării noastre cu statut de neutralitate. Potrivit sondajelor opiniei publice, mai bine de 80 la sută dintre locuitorii țării consideră că NATO trebuie ținut la distanță. Doar că avem o mare problemă: Moldova este un stat capturat, iar populația țării nu mai decide absolut nimic. Iar guvernarea plutocratică consideră că statutul de neutralitate al Moldovei a devenit, demult, o povară.

Respectiv, tot felul de pretinși miniștri ai apărării — Vitalie Marinuța, Viorel Cibotaru, Anatolie Șalaru, Eugeniu Sturza — tot mai des au început să vorbească despre «planurile imperiale ale Rusiei și războiul hibrid». Fostul spicher, Andrian Candu se apucase chiar să-i învețe pe americani cum să lupte împotriva Rusiei. Unde mai pui că și stăpînul neîncoronat al Moldovei, Vladimir Plahotniuc a fost mîngîiat, la Washington, de Victoria Nuland pentru politica «corectă» desfășurată în Republica Moldova. Trump a «plecat-o» pe Nuland, însă, politica externă americană nu a plecat nicăieri!

În preajma alegerilor prezidențiale neconstituționale din 2016, Igor Dodon declara amenințător: «Mă voi opune cu vehemență oricăror încercări de a atrage Moldova în orbita oricăror blocuri militare, inclusiv, NATO». În acest fel, viitorul «ales de tot poporul» a încercat să joace pe seama sentimentelor alegătorilor și să le asigure susținerea. Aceste lucruri au fost spuse în contextul semnării Acordului cu privire la deschiderea oficiului NATO la Chișinău.

Dodon își dorea foarte mult să capete imaginea «spus și făcut». De aceea, la Bruxelles, în cadrul întrevederii cu adjunctul secretarului general al NATO, el, or a propus, or, a rugat să «nu să se grăbească» cu deschiderea oficiului. Cu toate acestea, funcționarii NATO s-au dovedit a fi mai isteți ca Igor Nicolaevici și i-au răspuns că indiferent dacă acesta vrea sau nu, oficiul NATO va fi inaugurat la Chișinău. «Alesul de tot poporul», devenit într-o secundă «trimis public», s-a tot agitat, dar oficiul oricum a fost deschis.

De atunci, Dodon tot amenință să închidă acest oficiu, însă, pentru Dumnezeu... cu greu ne putem imagina cum funcționarii NATO din Chișinău își fac valizele la solicitarea lui Dodon. Iată, însă, Dodon care-și face valizele la solicitarea din Washington — un scenariu foarte posibil.

Recrutarea de primăvară în Armata Națională pentru 2019 se va desfășura din aprilie pînă în iulie. În această perioadă, Ministerul Apărării planifică să recruteze 1450 de soldați pentru îndeplinirea serviciului militar obligatoriu. Despre aceasta se menționează în dispoziția Guvernului din 15 martie cu privire la totalurile campaniei de recrutare din toamna anului trecut și începerea noii campanii de recrutare în primăvara curentă. Conform planului Ministerului Apărării, 1200 de recruți vor fi înscriși în rîndurile Armatei Naționale, 240 de tineri își vor satisface serviciul militar în cadrul trupelor de carabinieri. Alte 10 persoane vor fi recrutate pentru serviciul de scurtă durată. În linii generale, numărul recruților este cu 200 de unități mai mare comparativ cu luna octombrie 2018 — ianuarie 2019. Iar către anul 2021, guvernarea intenționează să substituie toți soldații în termen cu militari în bază de contract.

Doar că iată capacitatea de luptă a armatei moldovenești trezește dubii. Astăzi, Armata națională este incapabilă. Aceasta nu este în stare să ne apere de amenințări militare și are mai mult funcție demonstrativă. Armata noastră nu dispune nici de tehnică modernă, nici de armament contemporan, nici de forțe reale și nici de patriotism. De aceea, la această etapă, este absolut irațional să vorbim despre cum ar trebui să fie aceasta.

Iar atunci cînd am mai primit și noutatea că Armata Națională va fi instruită de militari români... Astăzi, nici armata moldovenească și nici cea română nu sînt capabile să supraviețuiască fără ajutorul unchiului Sam. Anume «el» este «imboldul» colaborării militare moldo-române. Scopul — determinarea Moldovei de a renunța la statutul de neutralitate și atragerea ei în orbita NATO. În acest fel, organizîndu-se încă un val al celui de-al doilea război rece.

Invitațiile permanente pentru Armata Naționala de a participa la tot felul de aplicații în cadrul blocului militar NATO au căpătat un caracter sistematic. Și, din nou, apare întrebarea: ne trebuie nouă oare asta? Dacă indivizii noștri de la guvernare își doresc atît de mult să capete merite în fața Washington-ului, să meargă ei personal la aceste aplicații. Ei personal să cutreiere nisipurile, zăpezile, stepele și junglele de acolo dacă-și doresc atît de mult.