Mişcarea femeilor — un factor unificator pentru toată
societatea
Sîmbăta
trecută, a avut loc conferinţa extraordinară a Uniunii Femeilor din Moldova. Noul
preşedinte al organizaţiei obşteşti a fost aleasă Tatiana Bujoreanu.
Tatiana Vladimirovna nu este novice nici în feminitate şi nici
în Partidul Comuniştilor
la care a aderat încă în anul 1998. La vremea ei, a
renăscut şi a condus organizaţia pionerească, care a colaborat cu mişcările
comsomoliste şi de femei din Moldova.
De aceea, activitatea organizaţiilor obşteşti nu este pentru ea doar muncă ci reprezintă
întreaga ei viaţă.
Despre mişcarea feministă, statutul preşedintelui şi perspective aflaţi în
continuare din interviul realizat de reporterul nostru.
— Tatiana
Vladimirovna, vă aducem sincere felicitări cu ocazia desemnării dumneavoastră în
funcţia de preşedinte al Uniunii Femeilor din Moldova. Ştim că este o muncă
responsabilă şi deloc uşoară. V-aţi aşteptat să primiţi o asemenea propunere?
— Da, propunerea de a fi la
conducerea Uniunii Femeilor a fost una neaşteptată. Însă, nu am fost cuprinsă
de frică şi îndoieli. Fiind comunist cu experienţă partinică de ani de zile,
ştiu foarte bine ce responsabilitate mi-am asumat, mai ales în această perioadă
foarte complicată. Este o adevărată provocare pentru experienţa mea de muncă în
organizaţiile obşteşti, stagiului de partid, abilităţilor şi, în fine,
caracterului meu. Timp de pierdut nu avem. Ne aşteaptă în faţă o muncă
serioasă, care necesită multă atenţie şi concentrare.
— În 1999,
aţi fost la conducerea organizaţiei primare de partid N.62 din sectorul
Botanica. Iar în 2001 — organizaţia pionerească republicană pe care aţi
condus-o pînă în 2006. Cu ce dificultăţi v-aţi confruntat atunci cînd
dezvoltaţi mişcarea pionerească?
— Organizaţia pionerească din
Moldova a cunoscut apogeul dezvoltării sale către anul 2006. Timp de cinci ani,
cît am fost la conducerea acestei organizaţii, am construit, practic de la
zero, pionieratul şi l-am consolidat. Către anul 2006, în organizaţia de
pioneri erau înscrişi peste 4 000 de pioneri în toată republica. La început, ne
confruntam cu dificultăţi în procesul de înscriere a copiilor. Copii
contemporani ştiu puţine despre cum funcţiona organizaţia respectivă în
perioada sovietică. De asemenea, noi nu aveam dreptul să facem agitaţie în
instituţiile şcolare. Trebuia să comunicăm direct cu părinţii, să le reamintim,
să le arătăm ce le vom putea propune copiilor, să le povestim despre planurile
acţiunilor pentru perioada în curs. Ştiţi, curînd, munca noastră a început să
dea rezultate. Organizaţia s-a extins, se fortifică.
În fiecare an, pionerii, împreună
cu comsomoliştii, organizau acţiunea «Fă un bine» — ajutau celor de la casa de
bătrîni, copiilor din de la internate, pedagogii pe care-i invitau la acţiunile
lor. De asemenea, le organizau copiilor din familiile numeroase, celor din
internate şi orfani bilete de odihnă în tabere. În mod special, colaborau cu
Uniunea Ofiţerilor.
Într-un cuvînt, era o activitate
în fierbere. Organizaţia respira într-un organism unic. De asemenea, ne-a
ajutat colaborarea activă cu comsomolul, pe atunci, organizaţia era condusă de
activistul mişcării de femei — Tatiana Nicoară. În afară de asta, am reuşit să
educăm un colectiv profesionist, în special, lideri pioneri. A fost creată o
şcoală întreagă de pregătire a liderilor pioneri.
Noi înţelegeam că nu fiecare
copil poate merge, pe vară, la tabără sau într-un sat. De aici a apărut ideea
de a implementa o tabără de vară. În această activitate au fost implicaţi
comuniştii, comsomolul, organizaţia de femei — toţi lucrau cu mare satisfacţie cu
aceşti copii, răspundeau la întrebări, îi învăţau şi multe alte lucruri.
Părinţii ne erau recunoscători pentru faptul că micuţii lor nu doar că învăţau
ceva nou, sunt ocupaţi cu ceva anume, dar şi pentru că erau în proces continuu
de comunicare cu semenii lor.
— Aceasta şi
este esenţa unei organizaţii obşteşti, pentru că astăzi, copii sunt dispersaţi,
fiecare pentru el…
— Esenţa organizaţiilor obşteşti
este unitatea. Nici măcar în şcoală copiii nu-şi imaginează acea unitate care
poate exista într-o mişcare obştească, copiii sunt uniţi printr-o idee comună,
interese comune. Copii care au trecut prin şcoala pionerească, niciodată nu vor
deveni adversarii noştri. Posibil că nu toţi vor adera la partid, însă ei
niciodată nu vor arunca pietre în spatele tovarăşilor lor. Pentru că educaţia
s-a bazat pe integritate, sentimentul de susţinere şi patriotism.
— Uniunea
Femeilor din Moldova, întotdeauna s-a remarcat prin unitate şi putere. Din
punctul dumneavoastră de vedere, care este secretul succesului acestei
organizaţii obşteşti?
—
Organizaţia de Femei, întotdeauna, a respirat liber. De la bun început,
organizaţia a fost creată pentru a fi alături de femeie, pentru a investi în ea
încredere în forţele proprii, care uneori lipseşte atît de mult, pentru a orienta
în direcţia corectă. În mod special, această problemă este evidentă în cazul
femeilor de la sate, ele au mai puţină încredere în sine. Uneori, ele nu au
unde se adresa pentru susţinere, pentru ca cineva să le asculte păsul. Rolul
Organizaţiei de Femei este mult mai extins decît, uneori, este perceput.
Mişcarea reprezintă un factor unitar pentru întreaga societate.
Odată cu
schimbarea conducerii, noi, niciodată, nu am dat înapoi şi nici nu am redus
tempoul de activitate. Mişcarea femeilor din Republica Moldova a fost condusă
de femei puternice, încrezute şi responsabile. Ele promovau ideile organizaţiei
— egalitatea de gen, participarea activă a femeilor în politică, promovau
activiste în organele locale de conducere ş.a.m.d.
Însă,
sarcina noastră primordială rămîne a fi protejarea femeii, noi tindem să-i
ridicăm nivelul moral şi spiritual. Pentru ca femeia să fie încrezută în sine,
să se simtă la înălţime. Pentru ca ea să nu mai fie casnică, ci să cunoască
culmele succesului, să-şi atingă obiectivele propuse. Pentru ca femeia să înceteze
să se mai teamă. Femeia trebuie să fie încrezută în sine, să se poată baza pe
colegi. Anume în baza acestui principiu ne continuăm activitatea.
— Care sunt planurile
Organizaţiei pentru perioada ulterioară?
— Planul de bază
a fost, deja, aprobat, vom continua să-l realizăm. În afară de asta, este
necesar să consolidăm organizaţia de femei la nivel local; să ne facem
cunoscuţi în reţelele de socializare, de exemplu, foarte curînd va fi creată o
pagină în Internet unde vom putea informa cititorii cu privire la munca
realizată, vom putea primi plîngeri şi propuneri, vom putea oferi consultaţii în
diverse probleme. Astăzi, o asemenea modalitate de lucru este, pur şi simplu,
necesară. În acest fel vom fi mai aproape de oameni, vom deveni mai accesibili
şi deschişi.
Un alt
moment — să acordăm mai multă atenţie copiilor defavorizaţi din raioane. Viaţa în
ţara noastră aşa se face că mulţi părinţi sunt impuşi să plece peste hotare,
iar copiii rămîn de capul lor. Ei lasă şcoala iar viitorul le este pus în
pericol. Întotdeauna am fost măcinată de această problemă. Fiind încă la
conducerea organizaţiei de pioneri, mă străduiam să fac tot ce depinde de mine
pentru a le ajuta acestor copii. Această activitate trebuie să fie reluată astăzi.
Şi tinerii au nevoie de atenţie.
În această direcţie propunem organizarea seminarelor şi conferinţelor. În
special pentru abordarea problemelor de traficare a fetelor şi femeilor. Vor fi
discuţii explicative în baza moravurilor şi educaţiei. Pentru că este vorba
despre cetăţenii noştri cărora, pur şi simplu, le spală creierii şi-i duc nu
ştiu pe unde.
Este necesar
de a stabili relaţii de colaborare cu organizaţiile obşteşti internaţionale.
Nouă ne-ar fi de folos experienţa lor de activitate în materie de mişcare
obştească. În această ordine de idei nu este neapărat să mergem într-o ţară sau
alta. Putem organiza conferinţe prin Internet. La nivel local, vom continua să
participăm în cadrul concursurilor naţionale pentru obţinerea granturilor.
— Tatiana
Vladimirovna, anul 2016 a
arătat încă din primele zile că va fi unul complicat pentru ţară. Cu toate
acestea, care sunt speranţele dumneavoastră, ce aşteptaţi de la acest an?
— În faţa Organizaţiei Femeilor
din Moldova, întotdeauna, au fost puse sarcini deloc simple şi pe care
organizaţia le-a atins cu succes. Nici în acest an nu intenţionăm să rămînem în
urmă, vom continua să ne mişcăm încrezut înainte, să ne dezvoltăm. Ceea ce este
important, în pofida situaţiei politice, a crizei, să nu pierdem încrederea în
oamenii noştri şi nici activistele noastre să nu permită acest lucru. Anume
această încredere ne dă putere să depăşim toate barierele care apar în faţa
noastră.
Mie personal, îmi voi ura
succese. Urmează să mă integrez într-un colectiv nou, să găsesc limbă comună cu
reprezentantele organizaţiilor teritoriale. Totuşi, eu îmi voi construi
activitatea în baza dialogului şi respectului reciproc. În opinia mea, a fi
conducător nu înseamnă a da indicaţii seci şi să aştepţi îndeplinirea lor
indiscutabilă. A fi conducător înseamnă să asculţi opinia celor din jur, să cîntăreşti
pe toate pro şi contra şi să iei o decizie corectă, care să includă toate
nuanţele ce ţin de o situaţie sau alta.
Sunt convinsă că anul 2016 va fi
unul de succes pentru Organizaţia de Femei. Conferinţa extraordinară a
demonstrat că femeile din teritorii sunt pline de forţe şi sunt pregătite să
continue să muncească.
Marina Țurcan
скачать dle 10.6фильмы бесплатно