Se va schimba oare ceva?

Comisia juridică a Parlamentului a dat un aviz pozitiv proiectului privind numirea lui Sergiu Cioclea în funcţia de guvernator al Băncii Naţionale

La prima vedere, totul e corect. Bineînţeles, numele noului pretenedent nu e pe limba tuturor, totuşi, se cunoaşte că el deţine o experienţă de 17 ani de activitate în sectorul bancar de peste hotare.

În plus, este recomandat de ex-şeful Fondului Monetar Internaţional, Jacques de Larozie, şi fostul preşedinte al Băncii Europene de Reconstrucţii şi Dezvoltare, Jean Lemier.

Ca rezultat, Sergiu Cioclea a acumulat un număr maxim de puncte şi, dintre cei opt pretendenţi la această funcţie, a învins anume el.

S-a anunţat că, pentru a veni în fruntea Băncii Naţionale, Sergiu Cioclea trebuie să fie confirmat la şedinţa în plen cu votul a nu mai puţin de 51 de deputaţi. Dar faimoasa «majoritate parlamentară» se poate descurca şi cu un cvorum mai mic. Şi datorită acestui fapt, să economisească pe seama celor 14 deputaţi transfugi din fracţiunea PCRM, în loc de bancnotele verzi cu imaginea exterminatorilor cu barbă de ţap a populaţiei băştinaşe americane, să le arăte o tiflă.

Deoarece în articolul 23 al Legii cu privire la Banca Na­ţională nu este specificat numărul de voturi ale parlamentarilor, ci e spus foarte simplu că preşedintele Băncii Naţionale este numit de Parlament la propunerea preşedintelui Parlamentului (p.3), este necesară doar majoritatea deputaţilor prezenţi, cu condiţia respectării cvorumului, altfel spus, preşedintele Băncii Naţionale poate fi numit cu votul doar a 26 de deputaţi. Cum se spune, învăţaţi şi o altă matematică!

Primul concurs pentru funcţia de preşedinte al Băncii Naţionale a avut loc toamna trecută şi chiar din capul locului s-a planificat ca el să fie comprfomis. Şi asta pentru că era nevoie să fie mimat un proces «transparent european» pentru spectatorii din FMI.

Speranţele tuturor candidaţilor s-au spulberat (şi asta, după cum a declarat şeful comisiei de selectare, Ştefan Creangă, din cauza incompetenţei lor). Astfel, spicherul Parlamentului, Andrian Candu, s-a văzut nevoit să anunţe încă un concurs. Circulau zvonuri insistente cum că însuşi dl Candu va participa la respectivul concurs. Ceea ce nu s-a întîmplat (oare doar a făcut-o pe prostul?!). Şi, ca printr-o minune, deodată au apărut tocmai nouă pretendenţi, prezentaţi de Occident.

În opinia deputatului fracţiunii PCRM, Oleg Reidman, «în numărul acestora, sunt oameni interesanţi, nu mulţi, şi ei posedă experienţa necesară. Dar există o comisie din persoane calificate, şi ea trebuie să decidă».

Va fi oare stopată politica creditară tîlhărească în cazul în care preşedinte al Băncii Naţionale va fi numit un candidat neangajat politic? După cum consideră Oleg Reidman, respectiva politică a apărut anume din cauza că, la timpul ei, Banca Naţională a scăpat din obligaţiile sale controlul asupra sferei bancare şi, ca rezultat, în piaţă au fost aruncate sume suplimentare de lei, preţul dolarului a crescut şi, ca urmare, s-a produs inflaţia. Aceşti bani trebuiau izolaţi, şi atunci Banca Naţională a majorat cota de rezervă. Acum, încetul cu încetul, respectiva cotă şi rata vor scădea. «În opinia mea, situaţia de astăzi o poate schimba spre bine doar activitatea calificată a preşedintelui Băncii Naţionale», a rezumat deputatul. El a indicat la faptul că o situaţie asemănătoare am avut în Moldova în anul 1996, cînd s-a prăbuşit rubla rusească. Dar oamenii care se aflau atunci la conducerea BN erau specialişti de o înaltă calificare, respectau legea, nu se supuneau influenţei politice şi, astfel, au reuşit să iasă cu demnitate din cele mai serioase cataclisme. Ca rezultat, în anul 2008, în timpul crizei mondiale (!), în ceea ce priveşte stabilitatea, sistemul bancar din Moldova a fost apreciat ca al cincilea în lume.

Va reuşi Sergiu Cioclea să facă faţă sarcinilor de acum aproape puse pe seama lui? Doar există o deosebire între cele două concursuri de selectare a candidaţilor pentru funcţia de preşedinte al BN: primul avea un scop clar şi se schimba în procesul desfăşurării, în funcţie de circumstanţele politice interne (şi nu numai interne), care printre altele au «soluţionat» careva probleme şi acum sunt gata să-l accepte pe oricare (!) preşedinte al BN recomndat de partenerii externi.

Nu se ştie cine a introdus noile cerinţe faţă de candidat — cinci ani de activitate peste hotare, cunoaşterea obligatorie a limbii engleze, două scrisori de recomandare (nu se ştie de la cine) etc. Dar şedinţele comisiei n-au avut loc şi, atunci, cine a putut să le primească? Cu atît mai mult că ele nici nu se înscriu în cadrul Legii cu privitre la Banca Naţională.

Dar, mai mult ca sigur, majoritatea parlamentară va vota candidatura lui Sergiu Cioclea. Şi asta se va face contîndu-se pe faptul că el va reprezenta Banca Naţională doar formal pe parcursul unei anumite perioade de timp. Astfel, ea, această majoritate parlamentară, va continua să ţină sub controlul său instituţia financiară centrală a ţării.

Dmitri Crîmov