Cine va întoarce miliardul?

Subiectul restituirii miliardului de dolari, furat din băncile moldoveneşti, dispare treptat de la orizont asemenea unei corăbii în larg

Aşa este strategia «cumetrismului politic» local — să lase lucrurile la voia întîmplării atunci cînd nimeni nu se face responsabil pentru nimic, poporul va striga, se va indigna o perioadă, după care lucrurile se vor calma de la sine. Anume această tactică a generat succes absolut, spre exemplu, în dosarul «vînătoarea domnească» din Pădurea Domnească.

Pentru că noi nu vom analiza modul în care a fost furată această sumă impunătoare de bani, însă, unde au dispărut banii, cine se face obligat sau şi-a exprimat disponibilitatea de a o restitui?

… Şi alte figuri oficiale

Totul a început cu emisia în mărime de 21 miliarde de lei, bani cu care Banca Naţională a încercat să acopere gaura formată în sistemul bancar, după care, a împărţit aceşti bani băncilor «în alertă». Asta înseamnă că, pentru început, trebuie întrebat preşedintele de atunci al Băncii Naţionale — Dorin Drăguţanu. Din păcate, acest lucru este imposibil. Şi Dorin Drăguţanu, şi prim-adjunctul său — Marin Moloşag şi-au dat demisia de onoare. Asta, în loc să stea în biroul anchetatorului şi să depună mărturii. Aşa că puţin probabil să apară posibilitatea de a-i întreba pe cei doi despre miliardul furat. Deşi…Cum spunea Koroviev: «Dacă el este criminal, atunci, primul lucru care trebuie făcut este de a striga «ajutor»!». După care să-l fi ajuns din urmă pe demisionarul de la şefia Procuraturii Generale, care, el însuşi, mărturisea că din unele filiale ale băncilor cu pricina «banii erau scoşi cu sacul». Dar şi asta este o sarcină imposibilă. Procurorul general, Corneliu Gurin şi-a dat demisia. Toate aceste demisii conţin un detaliu comun, care generează anumite gînduri. Demisia fostului preşedinte al BNM, Dorin Drăguţanu, a fost acceptată fără explicaţii pe marginea miliardului furat. De asemenea, explicaţii pe marginea acestui caz nu a oferit nici procurorul general. Acest fapt nu a deranjat pe nimeni — nici pe spicherul Parlamentului — Andrian Candu, nici pe reprezentanţii majorităţii parlamentare, nici pe conducerea Centrului Naţional Anticorupţie. Între timp, Filat rămîne sub arest, deşi tot ameninţă să «facă dezvăluiri incendiare», Ilan Şor — principalul suspect în dosarul «furtul secolului» conduce nestingherit oraşul Orhei, iar cel de-al doilea raport al companiei Kroll se amînă pentru o perioadă nedeterminată (de cel puţin şapte săptămÎni).

Banca Naţională are un nou guvernator — Sergiu Cioclea, însă, este puţin probabil să poată face faţă buldozerului corupţiei din Moldova. Cel mai logic lucru, cum probabil a şi decis, deja, pentru el, este să nu te bagi în faţa lui.

Din «recuperatori» în dezertori

Ah da, dar unde sunt luptătorii noştri pentru bunăstarea poporului, conducătorii maselor populare, care, în nenumărate rînduri, au promis să întoarcă banii furaţi poporului muncitor?

Liderul «Demnitate şi Adevăr», care mai era atunci platformă şi nu partid politic, Andrei Năstase, a început mişcarea protestatară, inclusiv, sub lozinca miliardului furat. «Coaliţia de guvernare nu va ceda puterea, ei vor sta la puşcărie. Ei trebuie să înceapă de la restituirea miliardului furat, pentru că situaţia din Republica Moldova este catastrofală. Miliardul a fost luat din rezervele naţionale. Noi încercăm să-i determinăm să întoarcă miliardul», se precipita el la mitingul din 6 septembrie 2015.

Acum, d-nul Năstase are cu totul alte preocupări şi nu mai are timp să-şi bată capul cu asemenea nimicuri de genul restituirea miliardului furat. Or, el intenţionează să se înscrie în cursa pentru prezidenţiale. «Cum nu ar fi, noi şi în continuare vom pleda pentru consolidarea tuturor forţelor democratice şi proeuropene din Republica Moldova pentru întocmirea unei liste cu candidaţi demni pentru Parlament şi componenţa forului executiv, iar în contextul ultimelor evenimente, şi pentru înaintarea unei candidaturi potrivite la funcţia de şef al statului», a menţionat el. Din cîte vedem — nici un cuvînt referitor la miliardul furat nu s-a făcut auzite. Dar nu este cazul să ne întristăm — oare Karlson nu este mai bun decît cîinele şi oare preşedintele Năstase nu este mai bun decît un amărît de miliard furat?

Liderul PSRM, Igor Dodon, de asemenea, se crucea să întoarcă ceea ce s-a hoţit. Ca de obicei, făcea acest lucru pompos şi ameninţător: «Vreau să le spun acestor hoţi un singur lucru: voi aţi furat miliardul, iar noi vom întoarce aceşti bani». Acum, Igor Nicolaevici vrea să le spună acestor hoţi altceva: ajutaţi-mă să devin preşedinte, iar subiectul restituirii îl vom trece în limuzina prezidenţială. Elipsă…

În ceea ce-l priveşte pe Renato Usatîi, acesta chiar a publicat o listă a «hoţilor proprietăţii socialiste» iar în adresa autorităţilor a făcut următoarele ameninţări: «Dacă Procuratura Generală, Centrul Anticorupţie, MAI nu vor găsi timp să facă arestările de rigoare, ei bine, atunci vom găţi loc pentru corturi şi în faţa Procuraturii Generale şi în faţa celorlalte instituţii vizate».

Însă, s-a dovedit a fi mult mai interesant să hoinăreşti prin Chişinău în compania cîtorva părtaşi decît să obţii atragerea la răspundere a figurilor menţionate chiar de el. În acest sens, chiar şi administrarea oraşului Bălţi trece pe plan secund. Într-un cuvînt, subiectul miliardului furat a fost exclus din memoria lui Usatîi şi din lozincile partidului său.

Şi alţii au încercat să facă din furtul miliardului instrument de proprie publicitate, dar s-au dat repede de gol. Spre exemplu, Ion Sturza, care nu demult, a pretins la fotoliul de prim-ministru, declara faimos: «Eu, în calitatea mea de cetăţean, voi smulge cu dinţii aceşti bani pentru ca, ulterior, să fie întorşi ţării». Vai! Ce mai vorbe! Ce să mai vorbim de Dodon şi Usatîi … Însuşi Maiakovski ar putea căsca de invidie. Însă, Sturza a dat-o în bară cu şefia Guvernului, în acest caz, merită oare să-şi strici dinţii pur şi simplu? În zilele noastre serviciile stomatologice sunt scumpe.

Şi Iurie Leancă, actualmente — preşedinte al Partidului Popular European, cerea chiar să fie audiat pe marginea miliardului furat. Să mori de rîs nu alta. Pentru că el personal fiind în fruntea Guvernului, anume el a contribuit la scoaterea banilor din băncile moldoveneşti. Aliatul său apropiat — Eugen Carpov ne-a distrat şi mai mult atunci cînd a declarat că Leancă, pur şi simplu, şi-a pus semnătura pe nişte documente, dar miliardul nu a fost furat de el. Mda… «un oarecare premier» pur şi simplu a semnat nişte acte uitînd că necunoaşterea Codului Penal nu te scuteşte de responsabilitate.

Clismă europeană pentru Filip

Prezentînd totalurile vizitei sale la Bruxelles, actualul premier al Republicii Moldova, Pavel Filip, a încercat să facă o pasă bună într-un joc degradant demonstrîndu-ne că «totul este bine, frumoasă marchiză».

În realitate, pentru Filip, cerul din capitala belgiană nu a fost deloc senin. Mai degrabă invers, el a fost pus în situaţia să răspundă la o serie de întrebări dure şi incomode.

Cu atît mai mult că cea mai mare dezamăgire a UE în raport cu Moldova este anume furtul bancar. Funcţionarii europeni au dat de înţeles foarte clar că ajutorul financiar pentru Chişinău poate fi reluat doar după ce autorităţile moldoveneşti vor prezenta rezultate concrete şi evidente în urma implementării reformelor.

Pavel Filip răspundea evaziv — precum să problema Moldovei «nu este în personalităţi, ci în sistem», că anchetarea «jafului secolului» va continua şi că, în curînd, va apărea a doua parte a raportului companiei Kroll, că soluţia excluderii oligarhiei din sistemul politic va deveni legea cu privire la finanţarea partidelor politice din bugetul de stat.

Deci, cine?

Nimeni din liderii din Moldova, care strigă cel mai mult şi tare, nu manifestă interes serios pentru aflarea adevărului despre miliardul furat. De ce? Pentru că instabilitatea politică prin care trece Moldova a apărut din vina celora care au tăinuit sau au fost complici la furtul acestui miliard.

Ei bine, de la bun început s-a ştiut cine va trebui să întoarcă miliardul furat. Banii vor fi restituiţi în bugetul statului din buzunarul contribuabililor — despre aceasta a anunţat, anul trecut, ministrul Finanţelor de atunci — Anatol Arapu. Pentru că garanţiile statului în valoare de 14 miliarde de lei, oferite de Banca Naţională pentru Banca de Economii, Banca Socială şi Unibanc, s-au transformat în datorie publică. Şi, se pare că actualul ministru al Finanţelor — Octavian Armaşu, nu are de gînd să schimbe nimic în această ordine de idei.

Eugeniu Marian