Făcut sub sine

În ajunul sabatului unionist, la Chişinău a fost inaugurat «muzeul ocupaţiei sovietice» — precursorul viitorului — «muzeul miliardului hoţit»

Acesta a fost unul dintre cele mai vechi visuri ale ministrului Apărării Anatol Şalaru. Acest vis la ros din interior ani la rînd.

Adevărat, în calitate de fost medic epidemiolog, el, probabil, s-a întrebat nu o singură dată: poate-i vorba de helminţi? Nu, s-a constatat că este vorba despre o paranoia sănătoasă obişnuită.

Aşa deci, «muzeul ocupaţiei sovietice» a fost deschis pe 26 martie 2016 pe lîngă Casa culturii şi istoriei militare în sediul fostei Case a ofiţerilor, pe care o cunoaşte fiecare chişinăuian.

Necesitatea de inaugurare a unei asemenea instituţii, Anatol Şalaru a explicat-o în felul următor: «Noi nu vom admite ca tineretul nostru să fie educat în spiritul pierzanţilor. Noi trebuie să avem o mentalitate de învingători, de oameni liberi, nu robi». Se pare că ministrul are probleme cu logica. El şi «frăţiorii» lui din PL şi alte organizaţii similare nu fac decît să remarce tot felul de ocupaţii, deportări, torturi, să cinstească memoria victimelor ş.a.m.d. Adică, poporului i se insuflă spiritul de veşnic suferinzi. Cu aşa ceva, a crea mentalitate de învingători, este la fel de imposibil precum a împăca dihorul cu puiul.

Muzeul s-a deschis neobservat

De la bun început, deschiderea acestui «muzeu» a fost învăluită nu doar de un aer ci de o barieră de mister. Iniţial, deschiderea lui se anunţa pentru ziua de 27 martie — de ziua «unirii», adică, acapararea Basarabiei de Romвnia regală. Şi, doar în ajun, una dintre agenţiile de ştiri a anunţat că tăierea festivă a panglicii va avea loc în ajunul sabatului unionist — «marşul unirii», preconizat pentru această dată.

Cu bună ştiinţă, răsfoind Internetul şi chiar intrînd , în ajun, la Casa ofiţerilor, autorul acestor rînduri nu a aflat nimic nici despre ora deschiderii, nu a văzut nici afişe colorate în faţa clădirii. Oare de ce? Mult stimaţi domni, dacă vă ocupaţi cu afaceri curate, nu trebuie să vă ascundeţi intenţiile, ci, dimpotrivă, să le anunţaţi pentru toată lumea. Or toţi cei «trei milioane de romвni basarabeni» ar fi dat buzna la expoziţie. Apropo, intrarea la muzeu costă cinci lei. Reieşind din construcţia caracterului său, domnul Şalaru nu putea să nu ia asta în considerare…

Din cauza secretomaniei excesive au avut de suferit şi colegii noştri jurnalişti — evenimentul a fost reflectat doar de reprezentanţii a două posturi TV, nimeni nu ştie cum au aflat de eveniment. De ce să nu adune zece televiziuni?

Totodată serviciul de presă al ministerului Apărării a declarat că la deschidere vor participa deputaţi, ambasadori şi ataşaţi acreditaţi în Republica Moldova. Declaraţiile au corespuns puţin realităţii.

Mai întîi de toate — splendoarea minunată a tainei! — ministrul Apărării al Moldovei, Anatol Şalaru nu a intrat în clădire pe uşa principală, ci a PĂTRUNS pe uşa de rezervă. Ceea ce şi era de aşteptat. La deschiderea unor asemenea «muzee» nu te duci cu capul sus. Preferi să ajungi acolo în taină, cu ajutorul şiretlicurilor de conspiraţie, să te sperii de fiecare sunet — ca un hoţ în plină noapte. Totodată, înţelegînd perfect ce treabă mizerabilă pui la cale. Şalaru, pur şi simplu, s-a speriat.

De ce? Pentru că la intrarea centrală în Casa Ofiţerilor pichetau reprezentanţii Uniunii Tineretului Comunist din Moldova. Tinerii aveau în mîini steaguri roşii şi pancarte pe care scria: «Nu vom permite distorsionarea istoriei», «Fascismul nu va trece», «Eroul meu — Ion Soltîs», «Şalaru = fascism». În adresa epidemiologului de la apărare s-a scandat: «Ruşine!», «Demisia!», «Şalaru — la puşcărie!».

Fapt pentru care oaspeţii de onoare au şi preferat să se folosească de uşa de rezervă. Cu excepţia liderului PL, Mihai Ghimpu care a primit în adresa sa o scandare prietenească — «Ruşine!». De dragul dreptăţii voi remarca că ceva mai devreme, porţia sa de «ruşine» şi-a luat-o preşedintele Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, care trecea pe alături şi care a fost momentan recunoscut…

Oaspeţii de rînd veneau pe intrarea principală demonstrînd «înalta cultură romвnească», adică, încercau să lege o ceartă cu protestatarii, aruncînd, printre altele, expresii necenzurate (vai şi vah în limba «ocupanţilor»!).

Oaspeţi de rînd au fost puţini — cel mult o sută. Soldaţii în uniforme, care puţin probabil au venit în foaier din proprie iniţiativă, au conferit amploare evenimentului. În ceea ce ţine de ataşaţi şi ambasadori … Am putut detecta doi vorbitori de limbă engleză, care, cu siguranţă, nu trag nici măcar pentru statutul de al treilea consilier pentru adjunctul secund al ambasadorului.

În schimb, ambasadorul Romвniei în Republica Moldova, care recent şi-a depus mandatul, dar continuă să-şi exercite funcţiile, Marius Lazurca nu a considerat necesar să figureze în «prezidiu» alături de Şalaru şi Ghimpu, de asemenea, nici să se alăture lor în primele rînduri ale vizitatorilor cărora le spunea ceva cu veselie ghidul — probabil, tot lui i s-a promis şi funcţia de director a noului muzeu.

Lazurca a mers modest în urma corespondentului Ziarului «Comunistul», fără aşi lăsa haina şi, judecînd după toate, discuta cu însoţitorul său probleme mult prea diferite de «ocupaţia sovietică».

… Fiecare ce intră aici

Însăşi expoziţia nu impresionează prin rafinament deosebit. Pe pereţi, atîrnă fotografiile celor care au fost supuşi represaliilor, se ştie cînd şi de cine doar că nu au semnături sub ele. De exemplu, moşul în cuşmă pe fundalul propriei case putea să fie fotografiat în timp ce ieşea în întîmpinarea NKVD-iştilor, or, i-o fi venit omului să-şi satisfacă necesităţile în closetul de lîngă casă. Absolut deloc nu este clară, în această galerie foto, a băieţilor în forma de paradă a Armatei Sovietice , în «afgană» sau chiar miliţienească. Ei, oare sub ce formă se înscriu în «ocuparea sovietică». Veteranilor noştri din Afganistan li s-a ridicat un monument în sectorul Rîşcani — cel mai bun din spaţiul CSI, miliţienii care au căzut la datorie, sunt înmormîntaţi la memorialul «Eternitate». Doar că străzile numite în memoria lor au fost redenumite de apologeţii «ocupaţiei sovietice».

Partea de bază a compoziţiei se află într-o încăpere de la subsol şi tavan mult prea coborît. Or, ideea a fost de a crea vizitatorilor impresia «pereţilor MGB-KGB». E mult prea întuneric, sîrmă ghimpată şi tot felul de alte orori, pe care le-am văzut cîndva în copilărie şi, presupun, că şi ministrul Şalaru le-a văzut în parcul de distracţii din Cehoslovacia în «Peştera Groazei».

Sincer m-a bucurat modelul odăii pionereşti nu doar prin atributele existente — bannere, goarne, tobe, dar şi… sticle goale de votcă, care stăteau pe masă. DE îndată se crea impresia că pionerilor nu le-a fost suficient şi au mers împreună după o altă porţie de băutură la cel mai apropiat magazin.

Ei bine, fie, invidia este religia schilozilor, aşa cum spunea Fazil Iskander. Noi ne-am convocat în şedinţă şi am decis: cine-i pentru noi Şalaru? Noi vom deschide propriul lui muzeu — muzeul valorilor europene şi miliardului jerpelit. Şi nu la Casa Ofiţerilor, ci chiar în Parlament.

Eugeniu Marian