Astigmatismul analitic

Făţărnicia politică continuă să întunece minţile cetăţenilor

Zilnic la toate canalele de televiziune îi vezi pe unii şi aceiaşi experţi, analişti politici, comentatori, reprezentanţi ai «societăţii civile» şi toţi vorbesc cu ferma lor convingere că ei sînt cei mai iniţiaţi, cei mai drepţi, scobindu-i pe undeva pe unii şi scărpinîndu-i pe undeva pe alţii.  Unii critică guvernul, alţii critică protestatarii.

Unii dau sfaturi biblice guvernării, alţii dau sfaturi biblice protestatarilor. Toţi afirmă că ţara-i cuprinsă de haos şi instabilitate politică şi tot ei toţi pretind să convingă telespectatorii că numai ei cunosc ieşirea din situaţia creată în Moldova: protestatarii să deie jos guvernarea şi să ajungă la putere liderii lor «curaţi», iar guvernarea să asculte sultanul occidental şi să nu anunţe alegeri anticipate. Astfel văd ei ieşirea din haosul politic!

Dar cine sînt aceşti lideri ai protestatarilor şi cît de «curaţi» sînt ei? Andrei Năstase, pe spatele platformei DA, şi-a sclipuit un partid proromânesc consacrat cauzei unirii, Igor Dodon şi-a adunat într-un partid toţi trădătorii politici din ţară. Ambii bondari politici vor să ajungă la mierea puterii, şi în numele acestui ţel şi-au şi unit protestele, dar nu de dragul celora care le ascultă retorica înflăcărată la microfoane şi la televizor.

Încă în anul 2012 puteau să aibă loc alegeri anticipate, dacă Dodon, de frică că nu va ajunge mai mult în Parlament, nu l-ar fi ajutat să nimerească în fotoliul de Preşedinte pe moşul Timofti, încurajînd şi mai mult românizarea în spaţiul pruto-nistrean.

Prin urmare, nu-i de mirare că unioniştii din platforma DA au găsit uşor limbă comună cu socialiştii pentru a cere alegeri anticipate ştiind că Dodon le va fi un partener de nădejde în această mişcare protestatară, iniţiată de nevoile materiale ale cetăţenilor...

Majoritatea analiştilor politici încurajează o asemenea simbioză politică, pentru că ea, în perspectivă, pe baza platformei DA, va fi, cică, mai democratică şi mai reformatoare decît majoritatea parlamentară. Alţi analişti politici, la aceleaşi canale de televiziune sau altele, gîdilă la locuri intime majoritatea parlamentară, alcătuită şi ea din trădători politici, pentru că şi cu trădătorii, cică, mai uşor vor putea asigura stabilitatea politică în ţară.

Şi cînd te uiţi dintr-o parte, la ce ajungem, domnilor-tovarăşi? Ajungem la concluzia evidentă: cu asemenea strategii ticluite din interese meschine nu vom avea în perspectivă stabilitate politică şi dezvoltare economică normală a Moldovei.

Ieşirea-i una, pentru care militează Partidul Comuniştilor: să nu ne îndreptăm speranţele salvatoare înspre concurenţii geopolitici, înspre asfinţit sau răsărit, ci prin fapte concrete, prin reforme reale să promovăm în Moldova modernizarea europeană a economiei, a întregii vieţi social-economice a cetăţenilor moldoveni. Dacă nu şi-ar fi pierdut complect sentimentul patriotismului naţional-moldovenesc, experţii, analiştii politici, comentatorii, reprezentanţii societăţii civile ar reveni la televiziunile chişinăuene măcar din cînd în cînd la experienţa social-economică, fie poate şi modestă în acele condiţii, a guvernării comuniste din anii 2001-2009.       

Tudor Chifiac