O duminică de pomină

Acţiunea de protest desfăşurată la 24 aprilie de către partidul «Platforma DA», a fost una de eşec

Şi asta nu doar pentru că partidul lui Andrei Năstase (iar mai concret — al oligarhilor fugari Ţopa) nu a fost susţinut de foştii lui aliaţi — Igor Dodon şi Renato Usatîi. Asta pentru că acţiunea de protest a fost ignorată de popor, care s-a săturat pînă în gît de strigătele lipsite de sens.

La «hora» de duminică

Bineînţeles, lipsa dodoniştilor şi a usatiştilor şi-a lăsat amprenta asupra «măreţiei manifestaţiei». Iar odată cu asta a demonstrat ce pondere are astăzi formaţiunea politică a fraţilor Năstase. Orice ar spune organizatorii protestului, ei nu au reuşit să adune mai mult de cinci mii de oameni. Fotografiile făcute de drona care a planat deasupra Pieţei Marii Adunări Naţionale confirmă respectivul fapt. Desigur, s-ar fi putut să fie aduse «masele» necesare din România, dar se vede că o asemenea dispoziţie n-a fost dată.

Cei care au aderat la protestatarii daişi — reprezentanţii PLDM, formaţiune care şi ea e la ultima suflare, precum şi cei din «uniunea de luptă pentru eliberarea lui Petrenco», şi căzutul în dizgraţie primarul de Taraclia, Serghei Filipov, — prin prezenţa lor, nu au schimbat nici cu o iotă situaţia.

Da, lipsa primarului de Bălţi, cu umorul lui de soldăţoi, era foarte simţită. Să fi fost şi el în piaţă, posibil, ar fi înviorat masele adunate şi le-ar fi ridicat vitalitatea. În lipsa lui, masele încercau să se învioreze cu ajutorul paharelor pline şi, chiar dacă nu reuşeau să-şi ridice vitalitatea, în schimb, îşi ridicau gradul de cherchelire. Pentru asta, periodic, coborau în Parcul Catedralei, după care din nou reveneau în piaţă, pentru a striga şi mai hotărît «Jos!» Parlamentului, Guvernului, mafiei şi lui Plahotniuc.

Iar Renato Usatîi a fost cu mult succes înlocuit de Vasile Năstase, fratele preşedintelui partidului «Platforma DA», care a dat citirii 100 de antireforme ale autorităţilor noastre. Chiar primul punct, în care era vorba despre ciocnirile cu poliţia în noaptea alegerii lui Filip în fruntea Guvernului — «...lovirea în cap a protestatarilor cu bastoane, ceea ce este categoric interzis de legislaţia internaţională» — a fost un subiect capabil să înveselească pe un om cu un cît de mic simţ al umorului.

De la tribună au ţinut discursuri şi parlamentarii din partea PLDM, Turor Deliu şi Maria Ciobanu. Primul deputat s-a adresat celor prezenţi cu o maximă abilă: «Noi, deputaţii, suntem nu alături de voi, ci printre voi». Mulţumim că nu înăuntrul nostru, aşa că am scăpat de pericolul unei hernii inghinale. Maria Ciobanu i-a îndemnat pe toţi cei de dreapta să înainteze un candidat comun la funcţia de preşedinte. Şi nu unul oricare ar fi, ci neapărat unul curajos şi incoruptibil. Şi mai bine dacă va fi frumos şi nu va consuma alcool. Păcat că toate aceste calităţi enumerate dna Ciobanu nu le-a căutat la liderul de facto al partidului din care face parte, adică la Vladimir Filat. Liberal-democraţii n-au spus vreun cuvânt nici despre rolul pe care l-au jucat ei în formarea actualului regim, «în strînsă colaborare» cu PDM şi PL.

Pentru Ion Hadîrcă, unionist înveterat şi liberal-reformator, această duminică de 24 aprilie nu a fost una cu noroc. Manifestanţii l-au fluierat. E un lucru explicabil: cei din partidul «Platforma DA» venerează cu sfinţenie spusele conducătorului, adică ale lui Andrei Năstase. Iar el a spus că nutreşte un deosebit respect pentru adevăraţii unionişti. Şi, în opinia dumnealui, cei mai adevăraţi unionişti, probabil, se află anume în partidul «Platforma DA». Aşa că cine nu face parte din acest partid este un unionist fals şi nu are de ce să apară în faţa lor.

A încheiat mitingul însuşi şeful. Principalul în rezoluţia vociferată de dumnealui în faţa protestatarilor a fost demisia guvernului, organizarea alegerilor parlamentare anticipate şi a unui referendum, precum şi demisia Consiliului Coordonator al Audiovizualului, a conducerii televiziunii publice, formarea CEC din oameni care merită încrederea societăţii. Cei prezenţi în piaţă au susţinut aceste revendicări cu strigătul «Revoluţia este unica soluţie!». Bineînţeles, fără să ştie că revoluţia este declarată atunci cînd ea de acum a fost săvîrşită.

După care unul din liderii DA, Chiril Moţpan,i-a îndemnat pe cetăţeni să se împrăştie, adică să se ducă pe la casele lor, pentru a reveni în piaţă luni, la ora 7 dimineaţa, «dacă se vor găsi doritori». Doritori s-au găsit. Luni dimineaţă, s-au adunat vreo zece oameni.

Poporul a căzut de acord «să se împrăştie». Şi s-a împrăştiat. Adică, a început să umble de colo încoace.

Încă o istorie cu bolovani…

După cum a remarcat odată unul dintre colegii mei, parafrazînd nişte zicale vechi, dl Năstase se avântă atît de năvalnic la putere, încît zboară surcelele în jurul lui. Dar în duminica de 24 aprilie în jurul lui zburau nu surcele — zburau bolovani. Care, după cum s-a dovedit în această zi, sunt nu doar o armă a proletariatului, ci şi a elementelor declasate.

Şi bolovanii zburau spre poliţişti, ceea ce amintea foarte mult de evenimentele din 7 aprilie. Executorii şi de data asta erau cam aceeaşi, dar căpeteniile şi «structurile internaţionale» care-i susţin lipseau, de aceea revoluţia nu s-a întîmplat. Au avut de suferit 14 străjeri ai ordinei publice, iar manifestanţi au rămas întregi şi nevătămaţi, doar unul dintre dînşii a fost reţinut pentru 72 de ore. Acesta s-a dovedit a fi un ins cu antecedente penale.

Istoria cu bolovanii a început mai spre seară, cînd mulţimea a hotărît să meargă spre casa vicepreşedintelui PDM, Vladimir Plahotniuc, care se află la intersecţia bulevardului Ştefan cel Marbe şi Sfânt cu strada Bulgară, dar şi spre oficiul lui —  Global Business Center. Cu ce scop a făcut-o, nu e clar. Să ţipe ar fi putut şi în piaţă, iar istoria ne învaţă că în primul rînd trebuie să fie capturate poşta şi telegraful, ci nu casa lui Plahotniuc, care nu prezintă nici o valoare strategică.

În aceste puncte au şi avut loc ciocniri între protestatari şi poliţişti. Ca răspuns la aruncarea cu plăci şi pietre de pe trotuare, poliţia a fost nevoită să aplice gaze lacrimogene. Ca rezultat, au avut de suferit oameni întîmplători, inclusiv un coleg de-al nostru de la televiziune. «Oamenii au început să arunce cu pietre în poliţişti, iar maşina mea se afla în spatele lor. Din cauza încăierării, nu am putut ajunge pînă la ea. Iar cînd am ajuns, am găsit-o zgîriată şi turtită», se căina unul din cei care au avut de suferit.

În baza dezordinilor întîmplate a fost deschis un dosar penal. Iar dl Andrei Năstase s-a arătat mulţumit de toate. Potrivit dumnealui, protestele s-au desfăşurat cum nu se poate mai bine. Astfel, partidul «Platforma DA» a demonstrat tuturor că este o forţă organizată, disciplinată şi civilizată. Mai adăugînd că despre ulterioarele proteste se va anunţa suplimentar. În psihiatrie o asemenea stare se numeşte confabulaţie. Ceea ce înseamnă tendinţa de a prezenta ceva ce-ţi doreşti ca ceva real.

Yes-te un asemenea partid!

Dar care în general a fost sensul ca poporul să fie adunat în această zi de duminică? Ca să se facă zarvă lîngă edificiul pustiu al Parlamentului şi să se arunce cu pietre în poliţişti, adică în cei care nu decid nimic în ţara asta, ei pur şi simplu îndeplinesc ordinele primite?! Cine a avut nevoie de această provocaţie? Cei pentu care ea este convenabilă, adică pentru Năstase & Ко.

Transformarea platformei civice DA în partid (deşi, după cum un timp în urmă ne asigura cu spume la gură Andrei Năstase, nu va fi niciodată) i-a înstrăinat pe mulţi dintre adepţii ei. Dacă pînă la asta platforma era un fel de teren de exprimare de către popor a nemulţumirilor sale, după ce a devenit partid, ea s-a inclus în banala luptă politică pentru un locşor lângă «treucă». Iar cetăţenii noştri, care de acum au experienţă, nu ard de dorinţa să-i ajute pe alţi noi inşi care n-au răbdare să urce cît mai degrabă pe Olimpul politic.

Cu atît mai mult cu cît lozinca lansată de nou-născutul partid este extrem de clară — ea cheamă spre aceeaşi «unire». Pe care, dacă e să fim sinceri, majoritatea populaţiei Moldovei n-o acceptă. Aşa că DA nu va mai reuşi să adune mitinguri «multinaţionale» de protest de mii şi mii de oameni — aşa cum a fost cel pe care l-a adunat la 6 septembrie 2015.

Strigătele «Jos oligarhia!» sunt în general amuzante, dacă e să ţinem cont de faptul că în spatele partidului «Platforma DA» se întrevăd siluetele businessmenilor fugari Victor şi Viorel Ţopa. Şi ele, aceste strigăte, îl amintesc pe cîinele care încearcă să-şi muşte propria coadă.

Celelalte revendicări, cum ar fi, bunăoară, desfăşurarea unui referendum cu privire la alegerea preşedintelui ţării direct de către cetăţeni, pur şli simplu sunt lipsite de sens. Şi asta pentru că guvernarea, cum se spune, i-a învins pe fraţii Năstase chiar pe cîmpul lor de luptă, pur şi simplu «dăruindu-le» aceste alegeri directe, atît de jinduite de dînşii. Dar ei continuă să forţeze uşile deschise, trezind nedumerirea oamenilor, care de aceea nici nu se grăbesc să iasă la prima chemare în Piaţa Adunării Naţionale. Şi atunci «protestatarii» sunt invitaţi să vină pentru o anumită plată. În reţelele de socializare a apărut informaţia că cei care au provocat ciocniri cu poliţia sunt elevi ai liceului sportiv din capitală, care au fost plătiţi cu sume de la 300 pînă la 1000 de lei.

Protestele din duminica trecută nu sunt altceva decît începutul campaniei electorale a partidului «Platforma DA». Programul lui este clar: trebuie să ne integrăm şi în continuare — mai mult şi mai insistent. Dar sub conducerea noastră vigilentă. Actuala guvernare merge nu pe drumul pe care se cuvine să meargă: noi cunoaştem un drum mai scurt.

Eugeniu Marian