Anual, în
Moldova, dispar 3-5 sate. Iar populația din localitățile rurale îmbătrînește
rapid
Paștele
Blajinilor — sărbătoare creștină sensibilă. În această zi, ne aducem aminte de
rude și oamenii dragi. În casa părintească se adună, din toate colțurile lumii,
copiii și nepoții. În zilele de pomenire, satele din Moldova prind la viață. Pe
drumurile sparte circulă mașini de diferite mărci. Verdeața proaspătă a
primăverii ascunde case pustiite și părăsite. Cu ce trăiește satul moldovenesc, cu ce răsuflă
și unde-i este gîndul?
Vom tăcea
despre politică
În mare parte, satele din nordul republicii,
tradițional, votează pentru partidele de stînga. Cîndva se dădea prioritate,
exclusiv, Partidului Comuniștilor. Ulterior, după ce pe arena politică au
apărut alte formațiuni politice de stînga, oamenii s-au pomenit în confuzie…
Înainte de
ultimele alegeri, erau foarte activ discutați politicienii, în special, liderii
partidelor fondate recent, ale căror figuri apăreau des la micile ecrane și pe
primele pagini de ziar, distribuite în mii de tiraje. Alegerile au trecut, iar
în urma lor a rămas doar un dezgust amar și neplăcut. Pentru că mai bine nu s-a
făcut. Iar asta înseamnă că de vină este fiecare din noi. Pentru că noi suntem
cei care ne alegem guvernatorii. Și oarecum nu ne simțim bine dacă sesizăm vina
pentru ceea ce se întîmplă în țară și în fiecare localitate în parte.
Discuțiile aprinse pe seama politicienilor s-au epuizat. Acum, oamenii preferă
să tacă despre ei…
Adevărul
și speculațiile despre pensii
În schimb, în sate, se discută aprins despre
adoptarea legilor antisociale de către majoritatea parlamentară. Se vorbește
mult despre pensii. Oamenii de la sate, care muncesc din zori pînă-n noapte,
primesc cele mai mici pensii. Este oarecum nedrept. Politicienii consideră că
oamenii de la sate sunt pe măsură să trăiască și fără bani. Chipurile, fiecare
are cîte o gospodărie în utilitate. Au aproape că toți. Însă, oamenii au nevoie
și de bani. Au nevoie de bani pentru lemne, pentru achitarea facturilor la gaz
și electricitate, pentru studiile copiilor… Pentru medicamente, la urma urmei.
În sate trăiesc și
pensionari, care au muncit o viață în sfera bugetară. Unii dintre ei primesc
pensii, care raportate la standardele rurale, sunt destul de mari — 1 500 și
mai mult de o mie de lei. Iar dacă pensia este cu 5-7 lei mai mare decît se
cuvine, atunci oamenii nu mai au șansă să beneficieze de compensație. În fiecare
an după indexare, oamenii se simt trași pe sfoară. Și nu știu cum să o ducă...
Tinerii sunt întristați de o altă noutate.
Sociologii au calculat că spre anul 2050, în Moldova va rămîne numai un milion
de persoane. Printr-un calcul aritmetic simplu, putem conchide că cei care s-au
născut după anul 1970, cu siguranță, nu vor primi pensii. Dacă, evident,
situația demografică nu se va schimba spre bine, fapt care este puțin probabil.
Iată că tinerii angajați în structurile statului se întreabă: de ce li se
opresc bani în fondul de pensii dacă ei îșiși nu vor beneficia de pensii? Cei
care lucrează în cadrul firmelor particulare, cu ușurință au acceptat să le fie
achitate lefuri «la plic». Viitorul este incert și încețoșat, iar de mîncat
vrem să mîncăm și în prezent.
Potrivit datelor preliminare ale ultimului
recensămînt, numărul populației Republicii Moldova este mai mic de 3 milioane
de oameni. Însă, avînd în vedere felul în care are loc recensămîntul, unii
experți tind să nu creadă acestor cifre. Respectiv, este destul de greu să
spunem cîți oameni suntem noi, de fapt, în Moldova. De aceea este și imposibil
de a face anumite prognoze, inclusiv, în ceea ce privește achitarea viitoarelor
pensii. Pe de altă parte, se știe că, anual, Moldova pierde cîte 3-5 sate.
Potrivit datelor Biroului național de Statistică, natalitatea scade în toate regiunile
din Moldova, cu excepția Chișinăului, Bălți și Autonomia Găgăuză.
Unde-i
bătrînețe acolo-i și boală
Populația de la sate îmbătrînește, iara acolo
unde-i bătrînețea — acolo-i și boala. Iar la sate oamenii se îmbolnăvesc mai
mult decît în orașe. Sănătatea oamenilor este afectată de muncile grele și
condițiile complicate de viață. Iarna, oamenii îngheață, pentru că, nici pe
departe nu toți sunt în stare să-și încălzească locuințele. De regulă, oamenii
de la sate ajung la medic mult mai rar. Ei discută despre faptul că doctorul,
neapărat, le va prescrie anumite medicamente pe care, oricum, nu le vor putea
procura.
Din cauza diagnosticării tardive, în
localitățile rurale, crește semnificativ numărul bolnavilor cu maladii
oncologice. În special, predomină cancerul de plămîni. În mare parte, cei care
se aleg cu un atare diagnostic se fac singuri vinovați întrucît ignoră
sfaturile medicilor și nu întreprind măsuri de profilaxie. Însă, nici pe
departe, nu este vorba doar de asta. Chiar și atunci cînd diagnosticarea se
face în baza poliței medicale, oamenii, elementar, nu au bani să ajungă în
centrul raional sau în capitală. Unde mai pui că dacă trebuie să ajungă în
capitală — mai trebuie să și înnopteze undeva…
Crește și numărul persoanelor bolnave de diabet
zaharat. Insulina se eliberează în mod gratuit. Iar teste, deja, nu mai tare.
Pacienții dependenți de insulină trebuie să măsoare nivelul de zahăr în sînge
de două ori pe zi sau cel puțin o dată… Totodată, 50 de teste costă 550 de lei…
Nucile
negre ale nordului
În fiecare an, oamenii speră că natura va fi de
partea lor și vor avea parte de o roadă bună. Însă, în fiecare an se întîmplă
ceva. De exemplu, în multe sate din nordul țării, înghețurile au compromis
roada de caise și piersici. Înghețurile au distrus pînă și nucile rezistente.
Iar nucile reprezintă una dintre sursele principale de venit ale țăranilor.
Anul trecut, un kg de nuci curățate putea fi vîndut cu 90 — 120 de lei. În
acest an, țăranii își văd roada compromisă.
În timp ce capitala savurează ploile
primăvăratice, unele sate din republică se confruntă cu secetă. «Lacrimile
cerului» rare, care au căzut peste pămîntul uscat, nu au salvat situația.
Printre satele «ghinioniste» se numără și Malinovscoe din raionul Rîșcani. Și
aici, au înghețat multe livezi de nuci, iar ploile nu au fost suficiente. În
continuare, așa cum avertizează meteorologii — ne așteaptă o vară extrem de
secetoasă…
Adevărul
despre Victorie nu va seca
Oamenii din Malinovscoe găsesc răgaz în
tradițiile pe care le păstrează cu sfințenie. Una dintre bunele tradiții —
sărbătorirea Zilei Victoriei. În unele sate din republică, în care guvernează
consilierii liberali, ziua de 9 mai a încetat să mai fie ziua unificării,
adevărata Zi a Victoriei. Chiar și așa, oamenii o marchează, uneori și pe
furiș.
Locuitorii din Malinovscoe se consideră nepoții
și strănepoții învingătorilor. În fiecare an, elevii liceului din localitate
pregătesc un program festiv. Din păcate, acum un an și jumătate, s-a stins din
viață ultimul veteran din sat, iar acest lucru umbrește sărbătoarea comună.
Însă, memoria ostașilor Marelui Război pentru Apărarea Patriei va rămîne mereu
în inimile noastre, iar în cinstea lor vor răsuna versuri și cîntece.
Copiii, care trăiesc în Malinovscoe știu și vor
ști adevărata istorie a Victoriei noastre. Chiar dacă în manualele contemporane
se menționează puțin despre război, despre acele evenimente le relatează
profesorii, dascălii din Malinovscoe sunt buni. În afară de aceasta, în
Malinovscoe se află muzeul celui de-al doilea ștab al Frontului Ucrainean și
fiecare elev a vizitat acest muzeu și nu doar o dată.
De Ziua Victoriei, în Malinovscoe a fost
«împrospătat» monumentul Soldatului Necunoscut, care este amplasat în centrul
satului. La monument sunt amplasate stele pe care sunt inscripționate numele
consătenilor care nu s-au mai întors de la război… Sunt multe nume…
Satele moldovenești își trăiesc zilele și se
îneacă în problemele pe care le provoacă politicienii. Țăranii, lăsați și
uitați de guvernare, muncesc de zor. Cu cît mai îndepărtată este provincia, cu
atît mai puțină civilizație este acolo. Satele în care au fost închise școlile
au fost condamnate la dispariție. Este regretabil faptul că guvernarea pare să
fie puțin îngrijorată de acest fapt…
Natalia Lujina
скачать dle 10.6фильмы бесплатно