Ministerul
Apărării, în persoana lui Anatol Şalaru, în loc să colaboreze cu mişcarea de
cercetare, în mod stăruitor încearcă s-o oprească
Autorităţile
nu pot împiedica poporul moldovenesc să marcheze sărbătorile sfinte, cum ar fi Ziua Victoriei asupra fascismului. Nu pot să interzică cinstirea
memoriei celor care au căzut nu doar la date memorabile, ci în fiecare zi. Dar îngrijorează şi indignează
faptul că Ministerul Apărării de la noi în mod deschis ignoră acele
manifestaţii la care şi el însuşi este obligat să participe activ.
Acolitul lui «badea Ghimpu»
Noi cu toţii am
văzut cu ce s-a ocupat ministrul Apărării, Anatol Şalaru, în ajunul zilei de 9
Mai. În loc să se pregătească pentru această sărbătoare, el întîmpina tancurile
NATO, care trebuiau să meargă prin Piaţa Marii Adunări Naţionale. Este
interesant cum îşi închipuia dumnealui acest lucru: că tehnica militară
natoistă va trece înaintea coloanei de demonstranţi sau în locul ei? Despre
faptul că, în ziua de 9 mai, oamenii, indiferent de simpatiile lor politice,
vor merge la Memorialul «Eternitate» ştiau toţi. E o tradiţie a poporului
moldovenesc, care şi el şi-a cucerit dreptul să se numească învingător.
Anatol Şalaru, ca vicepreşedinte al Partidului
Liberal, îşi poate avea poziţia sa de viaţă. El, asemeni lui «badea Ghimpu», se
poate considera pe sine ca parte ce a pierdut războiul. Dar, în calitate de
ministru al Apărării, trebuie să-şi îndeplinească îndatoririle sale, prescrise
de legislaţia moldovenească şi de acordurile internaţionale.
Odată cu venirea la guvernare în Moldova a
liberal-democraţilor, multe lucruri au devenit absurde. Să ne amintim
aniversarea a 65-ea a Victoriei, cînd preşedintele ad-interim al ţării, M.
Ghimpu, a hotărît să-şi înscrie numele în istorie prin faptul că, pe lîngă
medalia jubiliară, instituită în CSI, i-a gratificat pe toţi participanţii la
Al Doilea Război Mondial şi cu o insignă în formă de cruce, asemă nătoare cu
Crucea de fier — cea mai înaltă decoraţie din timpurile celui de al treilea
Reich. Acesta a fost ca un scuipat evident liberal în faţa veteranilor.
Tradiţionala invitaţie la Parada Victoriei de
la Moscova preşedintele ad-interim Ghimpu nu doar pur şi simplu a refuzat-o, ci
a declarat că lui, chipurile, nu-i şade bine să plece la o asemenea
manifestaţie, deoarece «moldovenii sunt cei care au pierdut acel război». Şi
asta în situaţia în care împotriva fascismului în Marele Război pentru Apărarea
Patriei au luptat 400 mii de moldoveni!
Timp de 7 ani,
vandalii ameţiţi de lozincile liberale au profanat şi au distrus în republică
zeci de monumente înălţate în cinstea Marelui Război pentru Apărarea Patriei. Tineretul cu spirit patriotic a reuşit să le
restabilească aproape pe toate.
O
«îndreptăţire» radicală de dreapta
În ziua de 5 mai,
la Complexul Memorial «Capul de Pod Şerpeni» a avut loc ceremonia de înhumare a
osemintelor a 19 ostaşi sovietici căzuţi în luptele pentru eliberarea Moldovei.
Vom aminti aici că, începînd cu anul 2011, cercetaşii din organizaţiile
obşteşti «Clubul istorico-patriotic rus» («Русский историко-патриотический
клуб») şi «August» («Август») au reuşit să găsească şi să reînhumeze osemintele
a mai mult de 200 de ostaşi şi ofiţeri sovietici. Din 2013, reînhumările au loc
la Memorialul «Capul de Pod Şerpeni». Dar, nu se ştie de ce, această
manifestaţie s-a desfăşurat fără participarea Ministerului Apărării. Ce-i
drept, parţial s-a încadrat Ministerul Afacerilor Interne, care a oferit o
gardă pentru a saluta şi a da onorurile militare eroilor căzuţi în Marele
Război pentru Apărarea Patriei.
În general,
cercetaşii nu cer mult. Ei organizează reînhumări de două ori pe an. De fiecare
dată, organizaţiile obşteşti se adresează după sprijin Ministerului Apărării,
pentru a fi asigurată o gardă de onoare, o echipă de salut şi o orchestră
militară pentru a da onorurile cuvenite în timpul reînhumării osemintelor
ostaşilor sovietici, descoperite pe parcursul expediţiilor de cercetare.
Pînă în anul 2014,
cererile cercetaşilor erau satisfăcute. Dar în ultimii doi ani situaţia s-a
schimbat brusc. Anul trecut, cînd milioane de oameni sărbătoreau aniversarea a
70-ea a Victoriei, forţele armate ale Republicii Moldova, chipurile, se
pregăteau pentru alte manifestaţii, planificate de programul naţional al Anului
veteranilor celui de Al Doilea Război Mondial. Cel care atunci exercita funcţia
de ministru al Apărării, Viorel Cibotaru, s-a cam încurcat în ceea ce priveşte
priorităţile.
Şi în august 2015
cercetaşii au primit un refuz — atunci ministru al apărării de acum era
liberalul Şalaru. Vom aminti că, pe 24 august, ziua eliberării Moldovei, la
Capul de Pod Şerpeni de asemenea a avut loc o reînhumare. Cel care a semnat
scrisoarea de refuz — directorul Centrului de istorie şi cultură militară (!), dl Ciobanu, — a explicat că oferirea unei gărzi de onoare, echipe de salut şi
orchestre militare pentru interpretarea imnului Republicii Moldova este
prevăzută exclusiv prin decrete ale preşedintelui Moldovei. Mai pe scurt, radicalii de dreapta ca şi cum au găsit motiv de
îndreptăţire, însă deloc convingător. Anul acesta, istoria s-a repetat...
Ministerul
care încalcă legile
Prin refuzurile
sale de a contribui la reînhumarea ostaşilor căzuţi în lupte, Ministerul
Apărării a încălcat un şir de documente internaţionale. Printre acestea,
Convenţia de la Geneva din 12 august 1949 cu privire la protecţia jertfelor conflictelor
militare şi protocolul-anexă din 8 iunie 1977. Ar fi bine ca dl Şalaru să
citească acest document şi, dacă dumnealui îi pare că Convenţia de la Geneva
s-a învechit neiertat de tare, iar în anii cînd a fost semnată Moldova se afla
în «ocupaţie sovietică» şi de aceea nu l-a putut semna «personal», îi
recomandăm să ia cunoştinţă de alt document.
Pe 3 septembrie 2011, de rînd cu alte ţări
membre ale Comunităţii Statelor Independente, Moldova a semnat Acordul cu
privire la eternizarea memoriei bărbăţiei şi eroismului popoarelor din statele
membre ale Comunităţii Statelor Independente în Marele Război pentru Apărarea
Patriei din anii 1941-1945. Pe 1 martie 2013, Parlamentul Republicii Moldova a
ratificat acest act de drept internaţional, astfel recunoscînd acţiunea lui în
teritoriul republicii noastre.
Conform
prevederilor respectivului acord, Republica Moldova şi-a asumat angajamentul să
cinstească memoria militarilor căzuţi în lupte, să întreţină şi să amenajeze
mormintele şi monumentele militare, să continue activitatea de cercetare, să
asigure cu onoruri militare înhumarea osemintelor celor căzuţi, să aducă la
cunoştinţa societăţii tot ce este legat de fapta nemuritoare a popoarelor
statelor membre ale CSI în Marele Război pentru Apărarea Patriei din anii
1941-1945. În varianta moldovenească, aceste obligaţii s-au transformat într-o
variantă opusă.
Conducătorul
organizaţiei obşteşti «Clubul istgorico-patriotic rus», Alexei Petrovici,
indică încă un document, acesta de nivel naţional, adoptat în anul 2001,
imediat după venirea la guvernare a PCRM. Este vorba despre Hotărîrea nr. 71
din 12 aprilie, în vigoare, «Cu privire la sărbătorirea Victoriei asupra
fascismului». Articolul 2 al acesteia spune că Guvernul în fiecare an trebuie
să planifice şi să ia măsuri de pregătire şi desfăşurare a unor acţiuni legate
de sărbătorirea Victoriei asupra fascismului, precum şi să finanţeze
organizarea acestora. Pînă la venirea la putere a alianţelor antipopulare, Guvernul Moldovei respecta prevederile documentului în cauză. Acum, Ministerul
Apărării, în persoana domnului Şalaru, în loc să colaboreze cu mişcarea de
cercetare, în mod stăruitor încearcă s-o oprească, folosind în acest scop toate
resursele administrative.
Toate acţiunile legate de
eternizarea memoriei eroilor Marelui Război pentru Apărarea Patriei au fost desfăşurate exclusiv pe mijloacele a înseşi
organizaţiilor obşteşti cu respectarea tuturor normelor de drept. La efectuarea
lucrărilor de cercetare şi de eternizare, mişcarea de cercetare în repetate rînduri
a beneficiat de sprijinul ambasadei Federaţiei Ruse în Republica Moldova şi al
Centrului rus de ştiinţă şi cultură.
Ana Vetrova
скачать dle 10.6фильмы бесплатно