O clismă pentru Ministerul Sănătăţii

Una din cauzele plecării medicilor din sistemul de ocrotire a sănătăţii este atitudinea neglijentă faţă de ei din partea guvernării

De acum de cîţiva ani, lucrătorii din sfera medicinei aşteaptă o majorare simţitoare a salariilor, însă, deoarece nu văd perspective pentru sine, pleacă din profesie.

În multe din spitalele raionale nu sunt medici specialişti. În plus, timp de patru ani, din spitalele republicii au plecat 4 mii de asistente medicale. Problema cadrelor în sistemul de ocrotire a sănătăţii se agravează cu fiecare an. Problema cadrelor nu există doar în Ministerul Sănătăţi...

Evadare în halate albe

În prezent, nu-i uşor să angajezi la spital chiar nici infirmiere, care, după cum se ştie, pentru a corespunde muncii lor, nu trebuie să absolvească o instituţie de învăţămînt superior. Dar şi salariul lor lunar, în funcţie de instituţia medicală şi regiunea în care se află aceasta, în cel mai bun caz, ajunge doar la o mie cinci sute de lei.

Cea mai mare criză de personal medical s-a înregistrat în raionul Dubăsari — aici lucrează doar 59 de asistente medicale. În raionul Basarabeasca — 90, Vulcăneşti — 133, Şoldăneşti — 115 asistente medicale. Anul trecut, în sistemul de ocrotire a sănătăţii lucrau 16 mii de asistente medicale, dintre care 2180 — în capitala ţării. Din cauza salariilor mici şi a corupţiei în sfera medicinei, mai mult de 40 la sută din studenţii colegiilor şi a instituţilor de învăţîmînt superior medical s-au dezamăgit în profesia aleasă de ei. Şi cum ar putea fi altfel, dacă salariul mediu al unui lucrător medical, chiar şi cu o oarecare vechime de muncă, e doar un pic mai mare de 2000 de lei? Ministrul Sănătăţii, Ruxanda Glavan, permanent vorbeşte despre majorarea salariilor lucrătorilor medicali, posibilul procent al acestei majorări fiind de fiecare dată numit altul — de la 10 şi mai mult. Iar tinerilor specialişti li s-a promis o majorare tocmai de 50%!

În acelaşi timp, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, practic, în toată perioada aflării la guvernare a alianţelor liberal-democratice, inclusiv actuala coaliţie, cere în Parlament majorarea salariului în sistemul de ocrotire a sănătăţii. Dar majoritatea parlamentară ignorează aceste iniţiative. Actuala coaliţie le ignorează, motivînd că aşteaptă examinarea unui nou proiect de lege, în care va fi reglementată ordinea calculării salariilor în sistemul de ocrotire a sănătăţii, dar pe care nicidecum nu-l poate definitiva ministerul de profil.

Şi iată — a venit «vestea cea bună»! Prim-ministrul Pavel Filip a comunicat că, din 1 iulie 2016, salariile lucrătorilor medicali vor fi majorate cu 20 la sută. Premierul a declarat că, pentru a păstra în ţară medicii şi personalul medical inferior, este necesar ca, pas cu pas, să fie îmbunătăţite condiţiile lor de muncă. Şi, potrivit dumnealui, pentru respectiva majorare de 20% de acum au fost planificate şi resursele financiare necesare.

În acest context, imediat apare întrebarea cum de a fost posibil să fie planificate aceste resurse financiare, odată ce bugetul de stat pentru anul 2016 încă nu este aprobat? De asemenea nu este clar în ce mod majorarea salariilor declarată de premier este legată de noua modalitate de calculare a salariului asistentelor medicale şi infirmierelor, despre care de atîta vreme vorbeşte Ministerul Sănătaţii.

Jonglare legislativă

Vorbind despre sus-amintitul proiect de lege, elaborat de Ministerul Sănătăţii, Ruxanda Glavan a explicat că, începînd cu anul 2016, salariul medicilor va fi calculat într-un mod nou. Acum mărimea salariului nu va depinde de vechimea în cîmpul muncii şi de categoria de specializare. Această informaţie, insdiscutabil, i-a amărît pe medicii de categoria calificativă întîi şi superioară — totuşi, pentru a-şi confirma fiecare treaptă a profesionalismului, ei au cheltuit mult timp şi forţe. În schimb, respectiva iniţiativă n-a influenţat dispoziţia personalului medical inferior. În particular, în nici un mod nu i-a indispus pe infirmiere, care pot scoate plosca plină de sub bolnav, fără a avea vreo categorie profesională.

Conform noului proiect de lege, medicii vor primi salariul în funcţie de specializare, locul de muncă (oraş, sat), precum şi în baza «indicatorilor de eficienţă şi competenţă profesională» pe care i-au obţinut în munca lor. Cu alte cuvinte — aşa cum au încercat să explice esenţa respectivei reforme jurnaliştii de la un post de televiziune — lucrătorii din sistemul de ocrotire a sănătăţii vor primi bani «pentru succese în muncă».

A rămas să concretizăm cine va aprecia eficienţa muncii şi în baza căror criterii? Printre altele, competenţa profesională era cu succes certificată de nivelul de calificare. O categorie înaltă presupunea un înalt profesionalism, deşi existau şi în această prvinţă unele lacune. S-a întîmplat că următorul nivel de calificare, mai superior, putea fi obţinut cu ajutorul unei mite sau prin protecţie. Dar parcă acum ceva se va schimba în mod cardinal? «Indicatorii eficienţei» personalului medical de asemenea vor fi apreciaţi de o careva comisie, altfel spus, de oameni cu slăbiciuni şi cu relaţii de prietenie sau rudenie.

Şi, în general, ce se subînţelege prin noţiunea «indicatori de eficienţă»? Medicii vor fi apreciaţi după numărul pacienţilor însănătoşiţi, asistentele medicale — după numărul de injecţii, iar infirmierele — după curăţenia ploştilor propuse pacientului şi numărul de clisme făcute acestora? Adică, ai pus clisma şi, astfel, ţi-ai făcut darea de seamă în faţa ministerului...

Se creează impresia că, prin respectivul proiect, Ministerul Sănătăţii a mai inventat ceva. De altfel, cu cît mai multe neclarităţi sunt, cu atît e mai uşor de a jongla cu legislaţia şi a crea scheme corupte.

Dar plecarea personalului medical din profesie se explică nu doar prin salariile mici. Potrivit cercetărilor efectuate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, motivul privind salariile mici îl indică aproximativ 69 la sută din medicii chestionaţi. Mai există şi alte motive: lipsa inventarului profesional, condiţiile proaste de muncă, corupţia şi cumetrismul, lipsa unor posibilităţi de avansare profesională. Pe lîngă acestea, a apărut şi un nou factor: relaţiile neprietenoase în instituţiile medicale apărute în urma unor divergenţe naţionale şi politice. Şi tot acest negativ a fost semănat de atît de pestriţa guvernare de astăzi.

Natalia Lujina