În apărarea statalității

Stataliștii din Moldova nu pot avea o altă sarcină strategică decît schimbarea climatului politic din țară și îmbunătățirea calității vieții

Pe 29 mai, la Chișinău s-a desfășurat forumul adepților păstrării statalității țării. Desfășurarea unei asemenea acțiuni a fost unica reacție patriotică a societății la evenimentele din ultima perioadă: activizarea forțelor anti-moldovenești, marșurile unioniștilor — părtașilor înghițirii Moldovei de către România și crearea așa numitului «Sfatul Țării — 2», care a stabilit și data ingerării — martie 2018.

Desfășurarea forumului a fost precedată de o muncă organizațională semnificativă. În aprilie 2016, grupul de inițiativă format din activiști civici, persoane publice și experți — părtași ai păstrării statalității Republicii Moldova, a anunțat despre crearea formațiunii populare și apolitice — Mişcarea Obștească «Statalitate» — «Государственность». Pe tot parcursul lunii aprilie, au avut loc consultări publice și monitorizarea tuturor forțelor pro-moldovenești.

Grupul de inițiativă a făcut o analiză a activității antistatale a miniștrilor Educației și Apărării. Declarațiile de rigoare au fost expediate Parlamentului țării și Procuraturii Generale. De asemenea, grupul de inițiativă a publicat materialele ce denotă activitatea antistatală pe care o desfășoară postul public de televiziune «Moldova-1» și a prezentat dovezi ale schemelor corupte prin care sunt furați banii statului. Sesizări în acest sens au fost expediate Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Procuraturii Generale și Curții de Conturi. Răspunsurile primite din partea instituțiilor vizate, menționează că în raport cu conducerea postului de televiziune au fost inițiate verificările de rigoare. Însuși postul TV, cu acoperire națională, se obligă să ofere stataliștilor timp de antenă, fapt care se va întîmpla în luna iunie. În acest fel, forțele pro-moldovenești vor beneficia de arenă pentru a informa populația cu privire la planurile și sarcinile trasate. Primul pas spre crearea Mișcării populare, apartinice, civice «Statalitate» l-a constituit deschiderea Forumului stataliștilor. În cadrul lucrărilor forumului, participanții au ascultat rapoartele experților pe marginea subiectelor cheie, cum ar fi : «Succesiunea statalității cnezatului Moldovenesc și statalitatea perioadei sovietice, alegerea poporului, moștenirea istorică», «Aspectul internațional al statalității Republicii Moldova», «Amenințările securității în regiune și păstrarea statalității Republicii Moldova», «Tradiția ortodoxă și statalitatea Moldovei», «Statul puternic și politicienii tineri», «Renașterea economiei țării în baza revizuirii Acordului de Asociere cu UE și revenirea la piețele de desfacere tradiționale pe dimensiunea estică», «Aspectul cultural al statalității Republicii Moldova», «Scopurile și sarcinile stataliștilor la etapa contemporană».

Doctorul în drept internațional, fostul ambasador al Moldovei în România, consilier de stat de rangul I — Emil Ciobu, a descris amănunțit aspectele de consolidare și confirmare a statutului de neutralitate al Moldovei. În calitate de exemplu, Emil Ciobu a prezentat istoria relațiilor bilaterale dintre Finlanda și Rusia. «Această experiență ne oferă un exemplu al felului în care țările, ce se confrunt cu mari probleme în ceea ce ține de relațiile bilaterale, grație statutului de neutralitate a uneia dintre ele, au reușit să construiască relații bilaterale solide, care au servit la bunăstarea popoarelor Finlandei și Rusiei», a menționat Ciobu.

Colonelul în rezervă, Veaceslav Samardac, a menționat în raportul său că, astăzi, Occidentul împinge insistent Moldova să se implice în jocurile geopolitice. Între timp, în cazul încălcării statutului de neutralitate, conflictul «înghețat» din Transnistria poate degenera rapid într-o fază «fierbinte». Același rezultat îl poate avea și pierderea statalității Republicii Moldova. Reieșind din toate acestea, sarcina actuală este de a modifica climatul politic din țară și de a construi relații echilibrate cu Vestul și Estul în baza statutului de neutralitate și soluționării pașnice a conflictului transnistrean.

Doctorul în științe economice, Igor Caldare, a remarcat posibilitățile de renaștere a potențialului economic al țării în cazul în care ar exista voință politică, care ar determina revizuirea prevederilor înrobitoare ale Acordului de Asociere cu UE și restabilirea relațiilor economice istorice cu partenerii estici.

Publicistul Mihail Lupașco a desemnat sarcina potențialului colectiv al Mișcării stataliștilor. Cum ar fi: 1) Formularea problemei intereselor statale ale Republicii Moldova; 2) Crearea documentelor de program ale Mișcării, care vor fi înțelese și acceptate de majoritatea absolută a cetățenilor țării. «În fața stataliștilor din Moldova stă o sarcină primordială — elaborarea ideii statalității adecvate în baza voinței popular-politice, interpretarea constructivă a memoriei noastre istorice, sporirea culturii politice a societății, estimarea posibilităților resurselor noastre economice și potențialului uman. Stataliștii din Moldova nu pot avea o altă sarcină strategică decît modificarea climatului politic din țară, asigurarea dezvoltării economice dinamice și îmbunătățirea calității vieții».

Dezbateri aprinse s-au încins în jurul documentului cu concluzii al forumului — «Memorandumul stataliștilor». Avînd în vedere propunerile parvenite din partea participanților la eveniment, a fost aprobat documentul în redacție finală în limbile rusă și moldovenească.

În pofida faptului că invitații pentru participarea la forum au fost expediate tuturor formațiunilor politice de opoziție, au participat la eveniment doar reprezentanții Partidului Comuniștilor și Popular Creștin Democrat, care și-au pus semnătura pe documentul de final. Pentru restul invitaților, inclusiv partidele lui Igor Dodon și Renato Usatîi, «testul la statalitate» s-a dovedit a fi o sarcină mult prea complicată.